Reuniți pentru trei zile în Anglia, liderii G7 au anunțat astăzi țărilor în curs de dezvoltare un plan de infrastructură care ar rivaliza cu inițiativa autoritarului președinte chinez Xi Jinping de a construi șosele și căi ferate spre Europa de-a lungul Drumului Mătăsii din vechime.
Planul propus azi, în a doua zi a summitului G7, și întitulat Build Back Better World (B3W) va oferi un parteneriat de infrastructură transparent care va mobiliza 40 de miliarde de dolari necesare țărilor în curs de dezvoltare până în 2035, a spus Casa Albă.
Asta după ce China a lansat, la rândul său, de mai bine de un deceniu construcția de drumuri prin Asia și Africa înspre Europa, de-a lungul vechiului Drum al Mătăsii, iar de la lansarea inițiativei în 2013 peste 100 de țări au semnat acorduri cu Beijingul spre sprijinirea acestui efort.
Ideea noului plan de infrastructură al țărilor din G7 este de a forța China să adopte o lată atitudine în chestiunea drepturilor omului, în cea a Taiwanului, sau a originii pandemiei.
Este primul summit de asemenea anvergura in doi ani, primul in care Joe Biden întâlnește toți acești lideri, iar pe majoritatea o să-i revadă luni și marți la Bruxelles, la întâlnirile cu NATO și UE.
Primele decizii importante erau știute deja chiar înainte de summit. E vorba de taxa de cel puțin 15 % impusă multinaționalelor, cea mai mare inițiativa de acest tip de un secol încoace.
Biden continuă aversiunea lui Trump față de ascensiunea Chinei
Daca Biden a răsturnat majoritatea deciziilor importante ale lui Trump, există însă un dosar in care el continuă aceeași politică: China. La Geneva, pe 16 iunie, el va căuta să-l convingă pe Vladimir Putin ca Rusia să rămână cel puțin neutră în fața veleităților expansioniste ale lui Xi Jinping.
În același timp, Joe Biden e supus și presiunii altor lideri G7, precum italianul Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene și actualul lider al grupului extins G20, care ar vrea ca Biden să nu împingă rivalitatea cu China până la excese punitive, pentru a nu se ajunge la o situație în care China ar refuza, de pildă, să coopereze în domeniul combaterii încălzirii planetare.
Ce este G7
Grupul G-7 al țărilor puternic industrializate reunește cele mai mari economii din lume: Canada, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia şi Statele Unite. Rusia fusese de asemenea integrată în 1997, grupul devenind astfel o vreme G8, ceea ce a constituit atunci un mare succes diplomatic al lui Elțîn. Cu toate acestea, în 2014 grupul a redevenit G7, prin excluderea Rusiei, în urma implicării Moscovei în evenimentele din Ucraina şi din cauza anexării Crimeei.
Ieri, liderii grupului G-7 au anunțat că vor dona împreună un miliard de doze de vaccin pentru țările sărace. Joe Biden a promis că jumătate din acestea vor veni din SUA. Boris Johnson a anunțat la rândul lui că Marea Britanie va dona 100 milioane.
Din Anglia, Joe Biden va porni spre Bruxelles, unde luni 14 iunie el va participa la summitul NATO, iar marți 15 la cel cu liderii instituțiilor europene.
Atât NATO cât și UE așteaptă de la Joe Biden garanții solide că era scepticismului și a slăbirii relațiilor euro-atlantice, din vremea lui Donald Trump, s-a încheiat definitiv.
Summit G7 dominat de Brexit
În realitate, deși nu se dorea asta, summitul G7 din Marea Britanie rămâne dominat de chestiunea urmărilor Brexitului. Boris Johnson a avertizat că e gata să ia măsuri unilaterale în chestiunea livrării de bunuri fără control în Irlanda de Nord, și asta în ciuda faptului că a fost și este în continuare avertizat insistent să nu o facă.
În cursul dimineții de astăzi, Boris Johnson s-a întâlnit într-un tête-à-tête cu Emmanuel Macron, urmat de o discuție separată cu președintele Consiliului European Charles Michel și șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Johnson s-a mai întâlnit separat și cu Angela Merkel.
Macron a fost cel dintâi care i-a explicat lui Boris Johnson că nu se pot încălca acordurile semnate (cel care elimină orice control între republica Irlanda și Irlanda de Nord datează din 1999, e acordul de Vinerea Mare / Good Friday) și că orice control vamal va fi efectuat în porturile nord-irlandeze. Pentru adepții unei ieșiri dure din UE (hard Brexit), însă, asta echivalează cu crearea unei frontiere în interiorul Marii Britanii, între Irlanda de Nord și Anglia.
Boris Johnson credea că poate răsufla ușurat, după ce Joe Biden a evitat să menționeze public diversiunile în legătura cu statutul frontierei din Irlanda de nord.
Pe scurt, Londra caută să impună controale la frontiera Irlandei de Nord, parte din Regatul Unit al Marii Britanii, cu restul insulei, pe când UE – din care Irlanda propriu-zisă este membru – vrea ca insula să fie unită vamal și ca tot ce este control vamal să se facă în Marea Irlandei, altfel zis... în interiorul Marii Britanii.
Este vorba de faimosul backstop, concept tehnic în negocierile dintre Londra și Bruxelles (și indirect Dublin și Belfast) pe care l-am explicat aici.
Climatul: cei șapte și restul lumii
Joe Biden a readus, de altfel, SUA în cadrul Acordului de la Paris pentru combaterea încălzirii planetare. Observatorii și comentatorii politici se întreabă însă dacă cele șapte țări cele mai bogate vor putea face restul planetei să le urmeze în scopurile lor ecologice pe termen lung. Mai precis, dacă ar avea mijloacele să facă asta, chiar presupunând că dorința politică ar fi câștigată dinainte.
Se pune de altfel întrebarea, pe fundalul acestui summit post-pandemie, cât de relevant mai este acum grupul G7 în fața ascensiunii economice a giganților care sunt China și India. Țările din G7 reprezintă doar 40% din economia lumii și doar... 10% din populația planetei.
