Reuniunea are loc în format hibrid, cu mai mulți lideri prezenți în capitala ucraineană și alții participând prin videoconferință. Summitul este coprezidat de președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul britanic Andy Burnham.
Președinta Maia Sandu a postat pe Facebook anunțul video că a mers la Kiev pentru a cinsti Ziua Indepenndenței și curajul ucrainenilor, pentru că „și datorită lui” Moldova trăiește în pace.
Maia Sandu a mai spus că îl va decora pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu Ordinul Republicii.
„Astăzi, Ucraina împlinește 35 de ani de independență. Peste trei zile, Republica Moldova își va marca propria aniversare.
Sunt la Kyiv pentru a fi alături de poporul ucrainean. De patru ani și jumătate, ucrainenii își apără țara, iar prin curajul lor apără pacea pe întreg continentul. Moldova trăiește în pace și datorită acestui curaj.
Astăzi am onoarea să-i confer Ordinul Republicii Președintelui Volodmir Zelenski, pentru contribuția excepțională la apărarea păcii și a libertății pe continentul european și ca semn al recunoștinței moldovenilor față de curajul poporului ucrainean.
La mulți ani, Ucraina! Vă mulțumim din tot sufletul. Slava Ukraini!”, a scris Maia Sandu.
Reuniunea are loc într-un moment în care Ucraina se confruntă cu o intensificare a atacurilor rusești și cu o nevoie tot mai mare de sisteme de apărare antiaeriană, în special pentru interceptarea rachetelor balistice.
„Coaliția de Voință”, condusă de Londra și Paris, reunește aproximativ 34 de state care sprijină Ucraina. Republica Moldova s-a alăturat acestei coaliții în iulie 2026, când președinta Maia Sandu a participat pentru prima dată la o reuniune a acestui format, reafirmând sprijinul Chișinăului pentru Kiev și cerând mai multe ajutoare militare pentru Ucraina.
Londra își consolidează sprijinul militar pentru Kiev
Biroul premierului britanic Andy Burnham a anunțat că noul lider al Regatului Unit va sosi la Kiev pe 24 august, în cadrul primei sale vizite internaționale de la preluarea mandatului, în urmă cu o lună, „pentru a reafirma angajamentul ferm al Regatului Unit față de Ucraina”.
Este de așteptat ca Burnham să anunțe măsuri pentru consolidarea capacității Ucrainei de a produce propriile rachete cu rază lungă de acțiune Scalp.
În ajun, guvernul de la Londra a anunțat că Marea Britanie „a aprobat ca firma de apărare MBDA să poată divulga informații clasificate privind componentele britanice ale rachetei cu rază lungă de acțiune SCALP, în vederea înființării unor linii de asamblare locale în Ucraina”.
Înaintea summitului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat asupra necesității de a asigura finanțarea europeană pentru apărarea țării.
Potrivit lui Zelenski, Ucraina ar avea nevoie de 30 de miliarde de euro din fonduri europene, însă deblocarea banilor depinde de adoptarea legislației necesare. Zelenski a cerut alocarea urgentă a acestor bani, argumentând că fondurile sunt necesare pentru apărarea întregii țări.
Europa și Statele Unite au oferit Ucrainei zeci de miliarde de dolari sub formă de ajutor economic și militar de la începutul invaziei ruse, însă există temeri privind apariția unei „oboseli” în rândul partenerilor occidentali și reducerea sprijinului acordat Kievului.
Summitul NB8, semnal de sprijin pentru Kiev
Summitul de la Kiev este precedat de reuniunea liderilor statelor baltice și nordice, din 23 august, în capitala ucraineană.
Liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Letoniei, Lituaniei și Norvegiei au venit la Kiev pentru a-și reafirma sprijinul față de Ucraina, în ajunul Zilei Independenței.
Premierul norvegian Jonas Gahr Store a anunțat că țara sa va menține anul viitor sprijinul pentru Ucraina la nivelul record din acest an, de 9 miliarde de dolari, cea mai mare parte a fondurilor urmând să fie destinată armatei ucrainene.
Premierul Estoniei, Kristen Michal, care a coprezidat summitul împreună cu Zelenski, a declarat că Ucraina are nevoie în continuare de sprijin militar.
„Ucraina trebuie să primească tot ceea ce îi este necesar pentru a se apăra și a rezista agresiunii ruse. În primul rând, aceasta înseamnă mai multă apărare antiaeriană, mai multă muniție și investiții mai mari în industria ucraineană de apărare. În același timp, trebuie să creștem presiunea asupra Rusiei, să consolidăm sancțiunile și să închidem portițele pe care Rusia le folosește pentru a le ocoli”, a declarat Michal.
Ucraina caută sprijinul SUA
În condițiile în care sprijinul suplimentar din partea Casei Albe rămâne incert, Zelenski a avut pe 23 august, la Kiev, discuții cu senatorii americani Richard Blumenthal, democrat, și James Lankford, republican, în cadrul unui mic dejun.
Zelenski a mulțumit Washingtonului pentru „sprijinul său bipartizan și bicameral de neclintit” și a declarat că în ambele camere ale Congresului continuă eforturile pentru creșterea presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin proiectul de lege privind sancțiunile inițiat de senatorul Lindsey Graham și care vizează Rusia și Iranul.
Zelenski a declarat că i-a informat pe cei doi senatori despre „teroarea continuă a Rusiei cu rachete balistice”, subliniind importanța furnizării către Kiev a capacităților necesare pentru a contracara aceste atacuri.
El a spus că punerea în aplicare a promisiunii SUA de a acorda licențe pentru producția sistemelor Patriot în Ucraina „ar putea ajuta semnificativ”.
Zelenski a avertizat că Rusia încearcă să-și extindă semnificativ producția de rachete balistice.
„Cred că Rusia ar putea avea o producție de până la 1.300 de rachete balistice pe an. Acum au între 600 și 630... Pot ajunge la aproximativ 100 de rachete balistice pe lună. Dar deocamdată nu au această capacitate”, a declarat el.
Cifrele prezentate de Zelenski nu au fost verificate independent.
Noi atacuri ucrainene asupra Ozon
În timp ce liderii aliați se reunesc la Kiev, atacurile reciproce cu drone și rachete continuă.
Pe 24 august, unul din cei mai mari comercianți online din Rusia - Ozon - a anunțat că centrul său logistic din Krasnodar a fost lovit de drone ucrainene și a luat foc, fără a fi raportate victime.
Cu două zile mai devreme, forțele ucrainene au lovit un alt depozit al companiei Ozon din regiunea Samara, continuând seria atacurilor asupra infrastructurii industriei de comerț electronic din Rusia.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te