Absența Rusiei de la Summitul global pentru pace inițiat de Ucraina a diminuat speranțele unui progres, la fel ca și decizia Chinei de a nu participa.
Participanții India, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite s-au numărat printre cei care nu au semnat documentul final, care s-a axat pe probleme de siguranță nucleară, securitate alimentară și schimb de prizonieri.
„Credem că ajungerea la pace necesită implicarea și dialogul între toate părțile”, se mai arată în declarația finală, potrivit AFP.
În ajunul summitului, președintele rus Vladimir Putin a emis condiții dure pentru o încetare a focului, inclusiv ca Ucraina să predea controlul asupra a patru regiuni din zonele ocupate nu numai de forțele de invazie rusești, ci și din regiunile controlate de ucraineni, cereri respinse imediat de Kiev și de susținătorii săi occidentali.
În cadrul summit-ul de la stațiunea Burgenstock, cu vedere la lacul Lucerna, pe 15 iunie, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a sugerat că o măsură a succesului evenimentului de două zile a fost „aducerea înapoi în lume a ideii că eforturile comune pot opri războiul și pot stabili o pace dreaptă”.
Printre cei prezenți se numără vicepreședinta SUA Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron.
Prin organizarea summitului, Zelenski încearcă să adune un număr mai mare de țări în spatele cauzei Ucrainei, în special cele din așa-numitul Sud Global, și să mențină atenția mondială asupra invaziei brutale a Rusiei. Acest lucru a devenit mai urgent pe fondul oboselii globale din cauza războiului de 28 de luni, a luptei din Orientul Mijlociu și a îngrijorării crescânde cu privire la agresiunea chineză împotriva Taiwanului.
Summitul din 15-16 iunie este punctul culminant al eforturilor lui Zelenski din ultimele 19 luni de a angaja liderii mondiali pentru a ajuta la încheierea celui mai mare război din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Elveția a fost de acord să găzduiască summitul cu speranța că va deschide calea unui viitor proces de pace care să includă Rusia. Zelenski nu a vrut ca Rusia să participe la această etapă.
La întâlnirea lor din 16 iunie, delegații vor dezbate și vor conveni asupra unei declarații finale la summit care se așteaptă să se concentreze pe trei aspecte: un apel pentru necesitatea securității nucleare și alimentare și întoarcerea prizonierilor de război și a copiilor deportați din Ucraina în timpul conflictului.
Igor Zhovkva, adjunctul șefului de cabinet al lui Zelenski, a declarat reporterilor prezenți la summit că Kievul a decis să se concentreze asupra acestor trei probleme „deoarece majoritatea comunității internaționale este unită în jurul acestor poziții astăzi”.
Un proiect al documentului văzut de Reuters se referă la invazia Rusiei drept un „război” - o etichetă pe care Moscova o respinge - și solicită restabilirea controlului Ucrainei asupra centralei nucleare Zaporojie a și a porturilor sale din Marea Azov.
- Te-ar putea interesa și: Reuters a publicat ciorna comunicatului de la summitul pentru pace privind Ucraina
Ca răspuns la o întrebare adresată de RFE/RL, Andri Ermak, șeful administrației lui Zelenski, a declarat reporterilor pe 15 iunie că acest document va fi prezentat reprezentanților ruși invitați la următorul summit.
De asemenea, tot astăzi, 16 iunie, se va decide cine va fi țara gazdă a ulterioarei conferinței.
Se crede că Arabia Saudită este unul dintre principalii candidați, iar ministrul de externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a declarat la 15 iunie că regatul este pregătit să sprijine procesul de pace, dar a avertizat că o soluționare viabilă va depinde de un „compromis dificil”.
China, care susține Rusia, s-a alăturat zecilor de țări care nu au participat la eveniment. Beijingul a declarat că orice proces de pace ar necesita participarea atât a Rusiei, cât și a Ucrainei, și a prezentat propriile idei de pace.
Pe 15 iunie, în prima zi a summitului elvețian, mulți lideri occidentali au condamnat invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, invocând Carta ONU în apărarea integrității sale teritoriale și respingând cererile lui Putin ca Ucraina să cedeze pământ pentru pace.
„Un lucru este clar în acest conflict: există un agresor, care este Putin, și există o victimă, care este poporul ucrainean”, a spus premierul spaniol Pedro Sanchez.
„Rusia ar trebui să realizeze că are granițe, ca orice alt stat, și că are vecini, ca orice alt stat. Această comunitate internațională, noua arhitectură de securitate, poate exista doar atunci când țările mari, cele mai mari dintre cele mai mari, își recunosc vecinii, respectă vecinii și integritatea lor teritorială”, a spus președinta georgiană Salome Zurabișvili.
Harris, care reprezintă Statele Unite în timp ce președintele Joe Biden a participat la o strângere de fonduri în California, a spus că propunerea de „pace” a lui Putin din 14 iunie nu a fost un apel la negocieri, ci un apel „pentru predarea [Ucrainei]”.
Harris a reiterat, de asemenea, sprijinul deplin al Americii pentru Ucraina și a anunțat o nouă asistență americană de 1,5 miliarde de dolari pentru mai multe proiecte, inclusiv infrastructura energetică și securitatea civilă.
- Te-ar putea interesa și: SUA anunță 1,5 miliarde de dolari pentru Ucraina, o parte va fi destinată sectorului energetic
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că „pacea în Ucraina nu poate fi obținută fără implicarea Rusiei”, dar a menționat că Rusia a refuzat toate apelurile colective la pace.
Înaintea summitului, liderii Grupului celor 7 mari națiuni industriale au anunțat un pachet de împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Kiev, care va avea ca efect de pârghie dobânzile și veniturile din activele rusești înghețate în valoare de peste 260 de miliarde de dolari.
Biden și Zelenski au semnat în această săptămână un acord de securitate care angajează Statele Unite pe o perioadă de 10 ani să continue pregătirea forțelor armate ale Ucrainei.
Biden, care a decis să nu participe la summit, în ciuda cererilor lui Zelenski, a aprobat, de asemenea, trimiterea Ucrainei unui al doilea sistem de rachete Patriot și a impus o nouă rundă de sancțiuni financiare Rusiei.
De asemenea, Casa Albă a atenuat restricțiile care împiedicau Ucraina să folosească armamentul american pentru a lovi în interiorul Rusiei, permițând lovituri în Rusia cu scopul limitat de a apăra Harkov.
Luna trecută, Rusia a lansat o ofensivă la scară mică în regiunea de nord Harkov, încercând să întindă forțele ucrainene depășite și depășite pe linia frontului de aproximativ 1.200 de kilometri. Efortul a încetinit, deoarece Ucraina a grăbit noi unități în zonă, a consolidat pozițiile și a tras asupra pozițiilor rusești de peste graniță.
(Traducere și adaptare de Silvia Rotaru)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
