Parlamentul European și Irlanda au devenit, marți, ultimele forumuri juridice care s-au alăturat disputei stârnite de Comisia Europeană împotriva Ungariei în fața Curții de Justiție a UE pe tema unei legi anti-LGBTQ+ care este văzută ca discriminatorie.
Legea maghiară anti-gay
Cum o subliniază platforma Politico: legea anti-gays a fost impusă în 2021 de premierul Viktor Orbán, ca parte a ofensivei sale culturale, pentru a aduna sprijinul dreptei (și, după cum au remarcat criticii, pentru a îndepărta atenția de la corupția rampantă). Legea interzice reprezentarea minorităților sexuale în ficțiune și non-ficțiune, aparent pentru a proteja minorii.
Ziariștii din presa încă liberă din Ungaria au criticat legea și au avertizat că ar putea avea impact asupra proiecțiilor de filme ca Harry Potter și seriale TV precum Friends.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adoptat o poziție de principiu împotriva acesteia. „Această legislație folosește protecția copiilor ca scuză pentru a discrimina oamenii din cauza orientării lor sexuale”, a spus von der Leyen după ce parlamentul Ungariei a adoptat noua lege în 2021, numind-o „o rușine”. Comisia a lansat proceduri judiciare care au cazul în acest an în fața instanței supreme europene.
Cine se află împotriva Ungariei: Austria, Belgia, Danemarca, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia și Parlamentul European s-au alăturat Comisiei. Dar Germania și Franța încă ezită, în ciuda faptului că au semnat o scrisoare în care critică legea maghiară și promit să „continue să lupte împotriva discriminării față de comunitatea LGBTI”. Termenul limită de înscriere este sfârșitul lunii.
Diplomații și oficialii de la Berlin spun că Ministerul de Externe este dornic să se alăture - ministra de externe Annalena Baerbock susține o politică feministă, progresistă. Dar cancelaria frânează, decizia finală aparținându-i acum direct lui Olaf Scholz.
Cancelarul german e mai reticent, de teamă să nu îi dea argumente lui Orbán, care opunne un Bruxelles „woke” valorilor maghiare tradiționale. Dar de aceea este important ca mai multe capitale să se alăture cazului.
Argumentul pentru a se împotrivi Ungariei: cu cât mai multe țări UE se vor alătura inițiativei, cu atât va fi mai greu pentru Orbán să pretindă că eurocrații de la Bruxelles persecută Ungaria. Semnalul ar fi atunci, spun diplomații din țările care susțin procesul, că majoritatea țărilor europene pledează în favoarea maghiarilor al căror guvern le distruge libertățile fundamentale consacrate în legislația UE. (Libertăți și drepturi la care Budapesta a subscris atunci când a decis să adere la UE.)
În acest timp, cum o scrie Washington Post, Uganda a adoptat ieri o legislație care pedepsește cu închisoarea pe viață membrii comunității LGBTQ și cu pedeapsa cu moartea pentru sexul cu un minor, pe fondul unei represiuni tot mai mari împotriva minorităților sexuale în această națiune cu majoritate creștină din Africa de Est. Proiectul de lege interzice, de asemenea, susținerea drepturilor LGBTQ și obligă cetățenii să raporteze comunitatea forțelor de ordine. Relațiile între persoane de același sex erau deja incriminate în această țară.
Ar putea fi oare arestat Putin în Africa de Sud?
Țările europene ar trebui să-l aresteze pe Putin și să-l predea Curții Penale Internaționale dacă președintele rus le vizitează, a declarat secretarul de stat Antony Blinken parlamentarilor europeni. Decizia CPI de a emite un mandat de arestare pentru Putin săptămâna trecută reprezintă prima dată când instanța planetară a emis un mandat împotriva unui lider al unuia dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.
Cine ar putea judeca crimele de război comise de forțele ruse în Ucraina?
Autoritățile ucrainene au înregistrat deja (februarie 2023) peste 71.000 de presupuse crime de război comise de trupele rusești.
La Haga va fi creat la primăvară un Centru Internațional pentru judecarea Crimelor de Război comise în Ucraina (ICPA).
- Coordonat de Curtea Penală Internațională și Eurojust, structura UE pentru cooperare în domeniul justiției penale.
Curtea Penală Internațională (ICC) – conduce deja o echipă internațională, formată din experții din peste 20 de țări, care examinează dovezile.
- Rusia a semnat acordul de la Roma din 2000, care a stabilit crearea CPI dar nu l-a ratificat. În 2016, președintele rus Vladimir Putin a decis înghețarea procesului de ratificare.
- Ucraina este membră CPI. Crimele de război, actele de genocid sau crimele împotriva umanității și comise pe teritoriul țării pot fi judecate de CPI.
- CPI nu va putea judeca crima de agresiune (lansarea unei agresiuni militare deliberate) comisă de ruși, pentru că Rusia nu este membră CPI. Este considerată de juriști crima din care derivă toate celelalte crime.
- Posibilii agresori ruși nu vor putea fi obligați să apară în fața tribunalului, pentru că au imunitate internațională.
Tribunale ucrainene – ar putea judeca dar nu-i vor putea aduce în tribunal pe rușii acuzați de diverse crime. Fiind tribunale ucrainene, s-ar putea ca verdictele să nu fie considerate echitabile de comunitatea internațională.
Tribunale mixte: formate din judecători ucraineni și internaționali. Ar prezenta aceleași dezavantaje ca un tribunal local.
Tribunal special pentru crime de agresiune, creat printr-un acord între Ucraina și Națiunile Unite, dar ocolind Consiliul de Securitate ONU, în care Rusia are drept de veto.
- Ar putea fi înființat prin decizia Adunării Generale ONU (UNGA).
- Ar putea cere ridicarea imunității politicienilor de rang înalt. În baza legislației internaționale, liderii lumii nu se bucură de imunitatea dacă sunt judecați pentru crime grave, de un tribunal reprezentând comunitatea internațională.
- Există un precedent, așa-numitul „Tribunal al Khmerilor Roșii” din Cambodgia, creat în 1997, printr-o rezoluție a Adunării Generale ONU.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Indivizi sau state ar putea înainta plângeri civile. Rusia însă nu mai este parte a Convenției Europene pentru Drepturile Omului din septembrie 2022.
(Sursă: Rikard Jozwiak, „Wider Europe Briefing”, RFE/RL)
Cum rămâne însă cu alte țări? Cotidianul parizian Libération dă tonul: confruntată cu mandatul de arestare împotriva lui Putin, Africa de Sud se află sub presiune
O nouă dilemă pentru guvernul sud-african pe fundalul războiului din Ucraina: emiterea unui mandat internațional de arestare împotriva lui Vladimir Putin pentru crime de război pune țara sub presiune, în timp ce Africa de Sud urmează să găzduiască cel de-al cincisprezecelea summit Brics în august anul viitor.
La acest eveniment este așteptată prezența președintelui rus, precum și a liderilor din China, India și Brazilia. Dacă lucrul ar fi confirmat, ar putea Africa de Sud, care manifestă o apropiere tot mai mare de Moscova, să-l aresteze pe Vladimir Putin pentru a-l preda jurisdicției de la Haga?
Întrebat, purtătorul de cuvânt al președinției sud-africane a asigurat că invitațiile șefilor de stat la summit nu au fost trimise în acest stadiu. Discutarea unei posibile vizite a lui Vladimir Putin în Africa de Sud ar echivala cu „a specula asupra unui scenariu ce s-ar putea să nu se întâmple”, a spus Vincent Magwenya, citat de publicația sud-africană News24. „Ca guvern, suntem conștienți de obligația noastră”, a asigurat totuși purtătorul de cuvânt.
Se publică oare prea multe cărți în Spania?
În sfârșit, la rubrica culturală, iată întrebarea pusă de cotidianul de stânga El Pais: Se publică oare prea multe cărți în Spania?
Ziarul nu răspunde acestei întrebări retorice, însă amintește că cu totul, nu mai puțin de 90.000 de titluri noi se publică în fiecare an în Spania!
