În Franța, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National, Jordan Bardella, a promis că va privatiza televiziunea și radioul de stat dacă va câștiga alegerile. El spune că așa ar economisi bani de la buget.
Radioteleviziunea de stat din Franța are cel mai bun rating din istorie și cea mai mare rată a satisfacției publicului.
Vicepreședintele partidului, Sebastien Chenu, spune că astfel radioteleviziunea franceză ar scăpa de programele „de stânga” și prea corecte politic. Radioteleviziunea publică este de mai mulți ani în vizorul celor de la RN.
Chenu ar dori să scape de canalele de stat care difuzează intern (patru canale naționale, 24 regionale, precum și radiouri precum France Inter, care atrage peste 7 milioane de ascultători zilnic), dar să le păstreze pe cele care promovează prestigiul cultural al Franței în străinătate, precum France24 sau Arte.
Potrivit unui istoric al presei de la Universitatea Reims, Alexis Levrier, „privatizarea este [pentru RN] un mod de a amuți media despre care consideră că e prea de stânga, prea opusă ideologiei lor. Este un mod de a amuți o presă pe care o consideră insolentă”.
Este posibil și ca amenințările RN să nu se materializeze, dar să fie folosite pentru a pune presiune pe aceste canale să fie mai prietenoase cu un posibil guvern de dreapta și să suporte tăieri bugetare.
Nici guvernul lui Macron nu este sigur cum să finanțeze radioteleviziunea de stat - inițial, era o taxă anuală, însă recent o parte din impozit se duce către acest domeniu cultural. Ministra Culturii, Rachida Dati, a propus fuzionarea instituțiilor de stat, însă această idee a fost criticată pentru că ar limita independența posturilor.
O privatizare în masă a posturilor de stat ar fi extrem de dificilă atât pentru piața franceză, care nu are resursele să le absoarbă, cât și pentru aceste posturi, care și-ar face cu greu loc în peisajul privat.
Meloni transformă RAI în iadul presei imparțiale
În mai, angajații televiziunii publice italiene RAI au făcut o grevă-avertisment de 24 de ore, spunând că guvernul de la Roma intervine din ce în ce mai mult în programele de investigație și cenzurează activitatea jurnaliștilor. Ei spun că reducerile bugetului, impuse strategic de guvern, încearcă doar să „reducă RAI la statutul de megafon al guvernului”.
Notabil este că în prime-time, patru din zece spectatori italieni urmăresc RAI și au încredere în transmisiile sale.
Dar guvernul Meloni numește din ce în ce mai mulți „oameni de încredere” în poziții de conducere la RAI, ceea ce a dus la un val de demisii ale prezentatorilor și managerilor care se plâng de influența disproporționată a politicienilor.
„Ce se întâmplă în ultimele luni este fără precedent”, a declarat în mai jurnalistul RAI și liderul Federației Presei Italiene, Vittorio di Trapani.
Pe 25 aprilie, când țara comemora eliberarea de sub regimul fascist la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, postul de stat a anulat în ultimul moment monologul unui scriitor antifascist. Meloni însăși a criticat jurnaliștii de investigație care au realizat o emisiune pe tema acordului semnat cu Albania, prin care vor trimite acolo migranții care sosesc pe țărmurile italiene.
De când a preluat Meloni puterea, țara scade în clasamentul Reporteri Fără Frontiere al libertății presei și se clasează similar cu Ungaria și Polonia. Jurnaliștii dați în judecată sub pretextul defăimării riscă până la patru ani de închisoare, amenzi enorme și chiar și interzicerea practicării meseriei.
Totul pare să se petreacă în văzul Bruxellesului. Potrivit Politico, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încearcă să amâne un raport UE care critică intervenția guvernului Meloni asupra libertății presei. Oficialii spun că o astfel de amânare este neobișnuită și, cel mai probabil, motivată politic.
Slovacia lui Fico vrea să acapareze cu totul radioteleviziunea publică
Guvernul de la Bratislava a inițiat în aprilie o reformă a radioteleviziunii de stat. Deoarece, spunea premierul Robert Fico, radioteleviziunea ar fi „în conflict cu guvernul”, guvernul ar trebui să preia controlul asupra conținutului distribuit de jurnaliști. Tot guvernul ar alege și directorul posturilor de stat, iar una dintre nominalizările susținute politic este Lukas Machala, care a spus recent că nu știe dacă Pământul este rotund.
Au protestat împotriva acestei măsuri angajații de la posturile de stat RTVS, politicienii din opoziție și grupuri de jurnaliști. Experții media spun că RTVS riscă să ajungă portavocea guvernului. Până și Uniunea Europeană de Radio și Televiziune spun că această mișcare ar „amenința independența posturilor de stat, ceea ce riscă să submineze democrația, accesul la știri imparțiale și dezbaterea publică din Slovacia”.
Parlamentul trebuia să discute acest proiect de lege în iunie, dar după tentativa de asasinare a premierului din 15 mai, se pare că planurile guvernului sunt temporar suspendate.
În 2018, când Fico era la al treilea mandat de prim-ministru, acesta și-a dat demisia după ce jurnalistul Jan Kuciak și logodnica sa au fost uciși. Kuciak investiga activitățile legăturile politicienilor cu mafia în Slovacia - iar ancheta sa demonstra legăturile dintre un consilier apropiat al premierului, un oficial înalt din stat și crima organizată.
Dezinformarea și amenințările extremei drepte în presa suedeză
În Suedia, reporterii de investigație de la televiziunea națională au demascat strategia extremiștilor de dreapta, unul dintre partidele la guvernare: ei organizaseră o rețea vastă de conturi anonime pe rețelele sociale, care coordonau atacuri digitale împotriva presei și a opoziției. E posibil ca aceasta să fie doar o fărâmă din operațiunile clandestine ale extremiștilor.
Amenințările violente ale susținătorilor extremei drepte pun în pericol jurnaliștii de la postul de stat suedez. Pentru a-i proteja, angajații televiziunii au fost rugați să nu poarte în public haine, insigne sau alte însemne care arată unde lucrează. Cu toate acestea, oricine din Suedia poate afla adresa oricui, din pricina legilor de transparență instituțională, ceea ce-i lasă pe mulți jurnaliști vulnerabili în fața celor care-i amenință.
La Varșovia, guvernul Tusk încearcă să elibereze presa politizată, dar o trage de partea cealaltă
Canalul de stat polonez, TVP, a fost folosit de guvernul de dreapta al partidului Dreptate și Justiție (PiS) în 2015-2023 pentru a face, potrivit criticilor, „propagandă mai ceva ca în anii ‘70”. Cei de la TVP au făcut până și reportaje false, în care au plătit actori să apară în interviuri în care să spună că susțin guvernul.
Guvernul a pus presiune pe jurnaliști pentru a ține secrete scandalurile, a-și promova măsurile și a crea ură față de migranți și față de comunitatea LGBTQ+. I-au dat afară pe jurnaliștii care nu s-au conformat și i-au promovat pe cei prietenoși cu regimul. Așa au influențat mai multe alegeri la rând, dezinformând publicul care a ajuns să nu se mai încreadă în știri, iar țara a scăzut în opt ani de pe locul 18 în indexul mondial al libertății presei, pe locul 57.
Pe când Donald Tusk era în opoziție, televiziunea de stat l-a prezentat cu o țintă pe piept, iar un bărbat a fost condamnat la închisoare pentru amenințările cu moartea către Tusk, despre care spune că au fost inspirate și încurajate de televizor.
La scurt timp după de Tusk a câștigat alegerile, în decembrie, a început depolitizarea TVP, care a fost inițial scoasă din emisie și apoi suspendată. Șefii numiți politic din TVP și de la radio au fost concediați și au fost numiți alți șefi, însă fostul guvern aflat acum în opoziție nu a acceptat această numire.
Prin schimbările amețitor de rapide din presa de stat poloneză, guvernul lui Tusk a ajuns să se folosească, după unii, de aceleași metode prin care PiS acaparase presa. Scopul este just, scrie publicația independentă Notes from Poland, însă metodele lasă de dorit și au un statut legal îndoielnic. La rândul său, Federația Europeană a Jurnaliștilor consideră că mai bune ar fi fost reformele treptate decât suspendarea completă a posturilor de stat.
Direcția TVP s-a schimbat brusc. După ani de propagandă homofobă, în februarie un prezentator și-a cerut scuze. Prezentatorul Wojciech Szeląg a spus că
„timp de mulți ani, în Polonia, s-au aruncat cuvinte rușinoase către oameni pentru simplul fapt că decid cine sunt și pe cine iubesc. Oamenii LGBT+ nu sunt o ideologie, sunt oameni, oameni cu nume, fețe, rude și prieteni. Toți acești oameni trebuie să audă cuvintele «îmi cer scuze» chiar de aici. Îmi cer scuze”.
Faptul că TVP începe să compenseze partea de drepturile omului nu înseamnă că s-au redresat politic prea elegant. În februarie, TVP a emis un spot în care toți politicienii erau aliniați cu guvernul Tusk și singurul jurnalist spune că i-a fost folosită imaginea fără consimțământ. Așa a ajuns să fie criticată din nou televiziunea de stat pentru părtinire și să crească audiențele unui canal de televiziune de extremă dreapta care-l acuză pe Tusk că este o marionetă a Germaniei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
