Presat de la Bruxelles, guvernul pare obligat să pună pe agenda publică preluarea de către România a președinției rotative a Uniunii Europene care va începe odată cu Anul Nou. În paralel, se înmulțesc, însă, declarațiile naționaliste și eurosceptice, venite atât dinspre politicieni ai coaliției de guvernare, cât și din zona elitei intelectuale. Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, este doar unul dintre exemplele din a doua categorie, în vreme ce prima categorie, cea a politicienilor se tot lărgește. Dacă președintele Camerei Deputaților și în același timp lider al PSD vorbea despre multinaționalele care finanțează mișcările de stradă și scot banii din țară, iar președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, șeful ALDE, anunța sfârșitul epocii americane, ieri deputatul PSD, Liviu Pleșoianu, a trimis un manifest prin care le cere românilor să „rupă rândurile”. Pleșoianu militează într-o depeșă patetică pentru o Românie „fără stăpân”, sugerând că țara nu are nevoie de nimeni pentru merge mai departe.
Stimulată de discursurile naționaliste, încrederea românilor în Uniunea Europeană a scăzut sub 50 de procente. În plus, guvernul a refuzat să acceseze banii europeni necesari infrastructurii, preferând proiecte neclare cu diferite state arabe. Pe acest fundal de ambiguitate, peste care se suprapun crize politice succesive, România a părut total nepăsătoare față de responasbilitatea preluării președinției Consiliului Uniunii Europene pentru primele șase luni ale anului viitor. Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, partid aflat în arcul guvernamental, a spus de altfel explicit că România nu este pregătită să preia această sarcină.
Instituțiile de la Bruxelles fac însă eforturi diplomatice mari pentru a convinge autoritățile de la București să nu întoarcă spatele Uniunii Europene. Această tentație pare tot mai puternică pentru actorii guvernării PSD-ALDE.
În timpul ședinței comune a guvernului român cu liderii Parlamentului European, președintele grupului liberal din legislativul de la Bruxelles,
Guy Verhofstadt a scris pe Facebook despre „răscrucea” la care se află România: „fie alege să respecte principiile democratice în acord cu normele statului de drept, fie alege calea iliberală”.
Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a explicat că în perioada președinției române a Consiliului Uniunii vor avea loc alegeri europarlamentare, de asemenea urmează să se tranșeze problema Brexit-ului, a migrației, a așa numitului Plan Marshal pentru Africa și multe alte chestiuni pe care România trebuie să le aibă în vedere. Președintele Klaus Iohannis l-a asigurat pe șeful Parlamentului European că România „împărtășește deplin calea europeană” și că înțelege provocările care o așteaptă. Iohannis a mai precizat că România va avea o „proiecție strategică” despre viitorul Uniunii și cu privire la politicile acesteia.
Nu e clar încă ce înseamnă această proiecție strategică și nici în ce măsură președintele și guvernul vor reuși să lucreze împreună după 1 ianuarie, când Uniunea Europeană așteaptă de la România poziții unitare și coerente.
