Cum o anticipa deja Washington Post, Joe Biden și-a folosit întâlnirea de luni cu liderul chinez Xi Jinping în marginea grupului G20, în marginea summitului din Bali, în Indonezia, pentru pentru a “resolidifica” baza relațiilor viitoare între cele două puteri rivale, cu ambiții planetare.
China a semnalat la rândul său că dorește să-și reia relațiile, după câțiva ani de dezacorduri tensionate cu privire la comerț, tehnologie și drepturile omului. Dar pentru Pekin, a face acest lucru nu înseamnă că ar fi de acord cu felul în care poate fi evitat cel mai rău scenariu posibil, cel al unui conflict total. Xi se concentrează mai mult decât oricând pe căile prin care China ar putea să devină o superputere socialistă modernă cu influență globală – un statut pe care se așteaptă ca Statele Unite să-l accepte.
Cum rezumă CNN, această întâlnire în marginea G20 avea de fapt ca obiectiv – cel puțin din partea americană – „prevenirea unui conflict deschis între China și Statele Unite”.
Ankara respinge condoleanțele Washingtonului
Ankara a respins condoleanțele Washingtonului, după atentatul care a făcut șase morți într-o explozie pe o stradă pietonală din Istanbul.
Guvernul turc acuză Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), gruparea naționalistă kurdă, pentru atacul care a rănit și optzeci de persoane. Pentru Ankara, Washingtonul arată complezență față de kurzi
Erdogan promite o „pedeapsă meritată”
Chiar înainte de a zbura spre summitul G20 din Indonezia, președintele Recep Tayyip Erdogan a salutat memoria victimelor și a denunțat un act terorist, promițând că cei responsabili vor fi găsiți. „Făptașii vor primi pedeapsa pe care o merită”, a spus el, citat de TRT World. (Citește și: "În plină pierdere de popularitate, Erdogan propune un referendum în legătură cu portul voalului islamic".)
Frankfurter Allgemeine Zeitung vorbește despre o autentică “vânătoare de oameni”. Luni noaptea, ministrul turc de Interne a anunțat arestarea chiar a persoanei suspectate că ar fi instalat dispozitivul exploziv și a acuzat direct PKK. Cu totul, precizează Washington Post, au fost arestați 46 de suspecți.
Deși niciun grup nu și-a revendicat încă responsabilitatea pentru atac, Al Jazzeera notează că două organizații au participat la seria de atacuri care au lovit Turcia din 2015 până în 2017 (mai ales explozia care a ucis treizeci de persoane la Suruc, lângă granița cu Siria, în iulie 2015): PKK și Daesh.
RTÜK, ombudsmanul presei din Turcia, a interzis difuzarea imaginilor cu explozia, subliniază The Guardian. RTÜK a argumentat că dorește „să evite emisiunile care pot crea spaimă, panică și neliniște în societate și care pot servi scopurilor unei organizații teroriste”. Accesul la rețelele sociale a fost, de asemenea, limitat scurtă vreme.
Amazon se pregătește să declanșeze „cel mai mare plan de concedieri din istoria sa”
Compania americană s-ar putea despărți de câteva mii de angajați în această săptămână, potrivit informațiilor obținute de New York Times.
După Twitter, Meta sau Lyft, iată că a venit și rândul mastodontului Amazon. Gigantul vânzărilor online ia în considerare, potrivit New York Times, să concedieze o parte din personal pentru a face față crizei economice.
Ziarul american revelează că aproximativ 10.000 de oameni care lucrează în departamentul de resurse umane al companiei și în cadrul diviziilor sale tehnice (în special cei care se ocupă de asistentul vocal Alexa) și retail ar putea fi trimiși acasă „încă de săptămâna aceasta. ” Asta ar reprezenta „cel mai mare plan de concedieri din istoria companiei”, cu lichidarea a puțin sub 1% din cei aflați pe statul de plată global al companiei, care are1,5 milioane de angajați.
Pentru New York Times, amploarea unui asemenea plan de concedieri spune multe despre starea economiei globale și, mai ales, despre sectorul tehnologic. “Duă ce a cmpărat Twitter, Elon Musk a redus la jumătate efectivee rețelei sociale, amintește ziarul. Iar săptămâna trecută, Meta, firma-mamă a Facebook și Instagram, a anunțat concedierea a 11.000 de angajați, altfel zis 13 % din masa salarială.” Alte companii, precum Lyft, Stripe sau Snap s-au despărțit de unii angajați în ultimele luni.
Jeff Bezos vrea să-și doneze averea
Asta în vreme ce, la CNN, fondatorul Amazon, care a părăsit conducerea companiei în iulie 2021, spune că vrea să distribuie pe parcursul vieții sale majoritatea celor 124 de miliarde de dolari pe care îi posedă. „Bezos își va dedica cea mai mare parte a averii luptei împotriva încălzirii globale și sprijinirii celor care pot uni omenirea în fața diviziunilor sociale și politice profunde”, a anunțat CNN.
Cu toate acestea, al patrulea cel mai bogat om din lume nu a enumerat un anumit procent sau ce beneficiari vor fi. „Există o mulțime de moduri de a face lucruri ineficiente”, explică el, dorind să se asigure că averea lui va fi distribuită în mod inteligent.
Slovenia are o președintă
„Alegerile prezidențiale care tocmai s-au încheiat au scris de mai multe istoria”, se poate citi în Necenzurirano, de la Ljubljana „Prima și cea mai importantă notate este victoria candidatei Nataša Pirc Musar. Odată cu ea, Slovenia are acum prima femeie președinte”, subliniază ziarul, menționând că „acest tabù simbolic a căzut în sfârșit”. Avocată în vârstă de 54 de ani, novice în politică și care se descrie drept liberală, Musar a câștigat turul doi cu 54% din voturi împotriva conservatorului Anže Logar.
În Slovenia, rolul președintelui rămâne pur ceremonial. Premierul conduce țara.
În acest timp: Irina Karamanos - prima primă doamnă care nu mai vrea să fie primă doamnă
Cum o amintește tot Washington Post, au trecut deja trei săptămâni de când Irina Karamanos, partenera președintelui chilian Gabriel Boric, a anunțat că va renunța la funcție – un loc de muncă pe care ea nu și l-a căutat; o slujbă despre care ea nu crede că ar trebui să existe.
Ea rezistase titlului din momentul în care Boric, în vârstă de 35 de ani, a fost ales președinte în decembrie anul trecut. Depunând jurământul în martie, el a devenit cel mai tânăr lider din America Latină și unul dintre oamenii de stânga care preiau acum puterea în regiune. Ea este o fostă activistă feministă care l-a ajutat să câștige.
Refugiatul iranian în vârstă de 77 de ani aflat în limburile administrative vreme de 18 ani pe un aeroport din Paris a murit – pe terminalul său.
- Omul care a inspirat filmul din 2004 The Terminal, Mehran Karimi Nasseri trăia pe Terminalul 1 al aeroportului Charles de Gaulle din Paris.
Cunoscut drept „Sir Alfred”, refugiatul politic iranian își stabilise reședința acolo în noiembrie 1988, după o lungă călătorie în căutarea mamei sale.
O sursă din aeroport a declarat agenției France-Presse că omul a murit, sâmbătă 12 noiembrie, de moarte naturală.
Povestea lui continuă însă să intereseze, iar presa franceză mai amintește că istoria unică a lui Mehran Karimi Nasseri l-a inspirat pe regizorul Steven Spielberg pentru filmul său The Terminal. Născut în 1945 în Masjed Soleiman, în provincia iraniană Khuzestan, refugiatul își stabilise reședința la aeroportul din Roissy, la nord de Paris, în noiembrie 1988, după o lungă călătorie - în căutarea mamei sale. – care îl dusese la Londra, Berlin și Amsterdam.
De fiecare dată, fusese expulzat de autorități, din lipsa de acte în regulă. În 1999, el obținuse statutul de refugiat în Franța și un permis de ședere, dar, amintește site-ul de știri din cinema Allociné, el refuzase să semneze hârtiile.
La Roissy, el se împrietenise cu personalul aeroportului și devenise un soi de mascotă, fiind subiectul a numeroase reportaje de televiziune și radio, franceze și străine, înainte de consacrarea cinematografică: în 2004, Tom Hanks i-a interpretat rolul în The Terminal, regizat de Steven Spielberg.
După film, omul pare ar fi locuit o vreme într-un hotel din Paris. După ce a cheltuit sumele aparent considerabile primite pentru film, Mehran Karimi Nasseri se întorsese la aeroport de câteva săptămâni, a relevat o sursă din administrație. Asupra lui au fost găsite câteva mii de euro.
