O proaspătă monitorizare a organizației neguvernamentale Centrul de analiză şi prevenire a corupției constată mai multe deficiențe în aplicarea măsurilor anti-corupție în sistemul judecătoresc. De exemplu, nici un candidat la funcția de judecător nu a trecut până acum testarea la poligraf, deşi aceasta este una din condiţiile impusă de lege.
Candidații la funcția de judecător ar fi trebuit să treaca în mod obligatoriu testul la poligraf începând cu anul 2015. Până azi nici un judecător nu a trecut însă prin acest exerciţiu de certificare a integrității. De ce? Pentru că organul de auto-reglementare judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) - nu se arata foarte interesat de aplicarea acestui instrument anti-corupţie şi nici nu se grăbește să pregătească terenul pentru punerea lui în funcțiune.
Concluzia se regăseşte în raportul de evaluare realizat de experţii Centrului de analiză şi prevenire a corupției. „Acțiunile în acest sens ale CSM par a fi sporadice, nu se insistă asupra creării condițiilor necesare aplicării instrumentului”, se arată în studiu.
De cealaltă parte, președintele CSM, Victor Micu, spune că instituţia pe care o conduce a întreprins măsurile necesare pentru a asigura testarea la poligraf a magistraţilor, doar că nu au reuşit deocamdată nici să achiziționeze un poligraf şi nici să identifice un specialist care să efectueze testele. Victor Micu spune că în Republica Moldova există doar doi poligrafologi atestați, unul activează în cadrul MAI, celălalt - la CNA, ambii având un volum mare de lucru. Micu spune că CSM a încheiat deja un acord cu CNA şi acum este în aşteptare:
„Urmează ca în baza acordului respectiv să ne punem în rând, scuzaţi că mă exprim aşa, deci, să aşteptăm rândul candidaţilor la funcţia de judecător să treacă poligraful, fiind că e doar un specialist pentru CNA, Procuratură şi justiţie. Altă soluţie nu avem. Ar fi bine să avem specialistul nostru care să treacă stagiunea şi să fie atestat în Republica Moldova. Situaţia e de aşa natură însă că nu avem nici specialişti şi nici aparatul în cauză nu-l avem.”
Când le va veni rândul candidaţilor la funcţia de judecător să treacă poligraful deocamdată nu este limpede, ne-a spus Victor Micu.
Testarea candidaţilor nu este însă singura măsură anti-corupţie aplicarea căreia întârzie. Autorii monitorizării au constat deficiențe, inclusiv la capitolul declararea averilor şi intereselor judecătorilor. Magistraţii s-au aflat constat în vizorul organului de integritate, doar că majoritatea controalelor iniţiate în perioada 2013-2016 au fost clasate. Nu au avut nici o finalitate inclusiv cele 12 cazuri în care magistraţii urmau să fie cercetaţi penal. În unele din ele nici măcar nu s-a ajuns la iniţierea urmărirea penală, se arată în raportul de monitorizarea.
Preşedintele CSM, Victor Micu, spune că nu cunoaşte motivele din care dosarele penale pornite pe numele unor magistrați nu au avut o finalitate.
„Anul precedent am expediat un demers către CNI ca să ne informăm care este situaţia cu judecătorii în privinţa cărora a fost pornit proces. Am primit răspuns că până la urmă nici un dosar penal nu a ajuns în judecată. Au fost pornite şi procese contravenţionale care, la fel, au fost clasate din motive pe care noi nu le cunoaştem.”
Experţii Centrului de analiză şi prevenire a corupției îşi exprimă îngrijorarea că declaraţiile magistraţilor depuse anul trecut ar putea, în general, să rămână neverificate din cauza prelungitei reforme a sistemului de confirmare a integrității demnitarilor.
Concluzia generală a raportului de monitorizare realizat de experţi este că deşi există un spectru larg de instrumente de prevenție a corupției în sistemul judecătoresc, aplicarea acestora este din varii motive deficientă, chiar dacă se numără printre angajamentele asumate de autorităţile în raport cu UE, principalul finanțator al reformei sistemului de justiţie din Moldova.
În cel mai recent raport al Comisiei Europeane despre progresele Moldovei la aplicarea Acordului de Asociere se spune, între altele, că e nevoie de garantarea independenţei judecătorilor şi de „mai multă transparenţă şi imparţialitate” în procesul de selectare a magistraților. „Principiile de integritate şi meritocrație nu sunt întotdeauna respectate”, se mai arată în raport.
Preşedintele CSM, Victor Micu, ne-a spus că de curând au fost create grupuri de lucru care ar urma să propună modificări legislative privitor la criteriile de selecție a judecătorilor şi evaluarea acestora.
