Linkuri accesibilitate

Thomas Markert: „Cele mai multe schimbări în legile justiției nu erau necesare și aduc mult mai multe probleme decât soluții” (VIDEO)


Interviu cu secretarul executiv al Comisiei de la Veneția.

Cele peste 300 de amendamente la Codurile penale făcute la repezeală de coaliția PSD-ALDE din România îi fac mai puternici pe infractori și mai slabi pe judecători și procurori. Aceasta este, în esență, una dintre concluziile opiniei experților Comisiei de la Veneția publicată luni, la Strasbourg, pe marginea controversatelor schimbări ale Codurilor penale și legilor de organizare a justiției din România. În alte țări este nevoie de ani pentru modificarea unei legislații atât de importante, spune într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, Thomas Markert, secretarul executiv al Comisiei de la Veneția. Cei mai afectați de aceste schimbări legislative sunt cetățenii, căci „există prevederi care vor face mult mai dificil pentru procurori și judecători să acționeze împotriva oricărei infracțiuni, de la infracțiuni de corupție, la viol și crimă organizată. Autorităților le va fi mult mai dificil să protejeze cetățenii de infractori”, mai spune Markert. Cât privește legile justiției „totul este făcut într-o manieră care dă impresia că judecătorii ar putea fi intimidați”, este de părere expertul Comisiei de la Veneția, care solicită guvernului și Parlamentului să revizuiască din temelii aceste propuneri legislative.

Interviu cu secretarul executiv al Comisiei de la Veneția Thomas Markert
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:19 0:00
Link direct


Europa Liberă: Domnule Markert, Comisia de la Veneția a publicat o opinie așteptată cu sufletul la gură în România, referitoare la Codurile penale și legile justiției. Concluzia Dvs. este că „reformele propuse slăbesc lupta împotriva corupției și a altor infracțiuni grave”. Puteți să ne explicați de ce?

Thomas Markert, secretarul executiv al Comisiei de la Veneția
Thomas Markert, secretarul executiv al Comisiei de la Veneția

Thomas Markert: „Există două seturi de probleme aici: în Codurile penale există mai multe infracțiuni care sunt legate de corupție și acestea sunt acum definite într-un mod mai restrictiv, ceea ce înseamnă că un comportament care era incriminat de lege până acum nu va mai fi considerat a fi împotriva legii în viitor.

Al doilea set de probleme este și mai important, pentru că se referă la toate infracțiunile. Există prevederi care vor face mult mai dificil pentru procurori și judecători să acționeze împotriva oricărei infracțiuni, aș spune împotriva oricărei infracțiuni sofisticate. Nu se referă doar la infracțiuni de corupție, ci și la viol, crime sau crimă organizată, în general, astfel că va fi mult mai dificil pentru autorități să protejeze cetățenii de crime sau infracțiuni grave în general.”

Europa Liberă: Ce considerați a fi cel mai critic în schimbările operate în Codurile penal și de procedură penală?

Thomas Markert: „M-aș referi la abuzul în serviciu. Până acum, era abuz în serviciu dacă făceai favoruri ilegale oricui. Acum, noile schimbări spun că trebuie să fie un avantaj pentru tine personal sau pentru rudele tale. Altfel spus, dacă este un avantaj (material sau nu) pentru amanta ta sau pentru partidul tău, atunci nu mai este considerat abuz în serviciu. Considerăm că acesta este o definire restrictivă nejustificată a acestei infracțiuni.

Este în interesul public ca deturnarea de fonduri să fie sancționată prin lege, și nu doar ca o anumită autoritate să decidă dacă să o sancționeze sau nu...

Referitor la deturnarea de fonduri publice, această infracțiune poate fi sancționată acum doar dacă șeful autorității de unde au fost deturnate fondurile dorește să se sancționeze acest furt. Dar ce se întâmplă dacă chiar acesta este implicat în această infracțiune, în acest furt? Oricum, este în interesul public ca deturnarea de fonduri să fie sancționată prin lege, și nu doar ca o anumită autoritate să decidă dacă să o sancționeze sau nu. Acum, ești sancționat dacă îi promiți cuiva să faci ceva ce nu este în linie cu obligațiile tale. În viitor, vei fi sancționat doar dacă acționezi și chiar îndeplinești această promisiune. Altfel spus, dacă acționezi ilegal, dar nu o faci până la urmă, nu vei mai fi sancționat. Însă credibilitatea serviciului public este oricum afectată chiar și dacă faci o promisiune ilegală. Iar acest lucru trebuie sancționat.”

Europa Liberă: Și care este recomandarea Dvs. Ce ar trebui parlamentul și guvernul să facă?

Thomas Markert: „Să înceapă munca de la capăt. Sunt câteva amendamente legitime, care iau în considerație decizii ale Curții Constituționale sau ale UE, dar avem un pachet de peste 300 de amendamente pentru două Coduri. În alte țări pentru atâtea amendamente la Codurile penale este nevoie de mai mulți ani, căci este vorba de modificări aduse unor legi extrem de importante.

Pentru așa ceva trebuie discutat cu toți experții, să fie ascultate toate opiniile, să se ajungă la un consens și să se ceară sfatul practicienilor. Toate acestea nu au fost făcute în România, iar calitatea muncii, mai ales în privința Codului de procedura penală este slabă. Fiecare pare să le interpreteze și înțeleagă într-o manieră diferită, și avem multe incertitudine legală. De aceea sugerăm să se înceapă munca de la capăt, cu focusare pe anumite chestiuni și să se ajungă la o soluție consensuală.”

Europa Liberă: Din ce înțeleg, vă îngrijorează pensionarea timpurie a magistraților - asta apropo de legile de justiției. Ați modificat puțin opinia pe care ați publicat-o în iulie. În ce sens?

Thomas Markert, în studioul Europei Libere de la Chișinău
Thomas Markert, în studioul Europei Libere de la Chișinău

Thomas Markert: „Nu ni s-a schimbat poziția prea mult față de cea din iulie. Am adăugat faptul că au fost adoptate două ordonanțe de urgență referitoare la organizarea justiției. Credem că aceste reforme sunt problematice, pentru că au mărit presiunea asupra sistemului judiciar, mai ales luând în considerație climatul tensionat deja existent în țară pe acest subiect.

Thomas Markert: „În alte țări pentru atâtea amendamente la Codurile penale este nevoie de mai mulți ani...”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:16 0:00

A fost înființat un nou organism care investighează infracțiunile procurorilor și judecătorilor. De asemenea, există noi prevederi pentru răspunderea judecătorilor. Totul este făcut într-o manieră care dă impresia că judecătorii ar putea fi intimidați. Iar asta nu este bine. Sunt și lucruri bune, cum ar fi mai multe posibilități de formare pentru judecători. Durează mai mult să devii judecător, dar în același timp a fost propus ca judecătorii să iasă foarte repede la pensie, extrem de repede, după doar 20 sau 25 de ani de activitate. Nu suntem de acord cu asta, și ne bucurăm că una dintre ordonanțele de urgență amână intrarea în vigoare a acestei prevederi, pentru că ne e teamă că o parte din judecători ar prefera să părăsească mai repede sistemul din cauza presiunilor care se exercită asupra lor. Aceștia ar prefera să lase magistratura și să devină avocați.

Aceste două ordonanțe de urgență nu respectă recomandările noastre...

Pasul înapoi făcut de guvernul român ne bucură, dar, în general, aceste două ordonanțe de urgență nu respectă recomandările noastre. Ne bucurăm că președintele Iohannis a invitat toate partidele la discuții pentru a se ajunge la un compromis cu privire la reforme. Sperăm că acestea vor conduce la schimbări și mai extinse.”

Europa Liberă: Ce interval de timp au la dispoziție autoritățile pentru a regândi din temelii aceste legi?

Thomas Markert: „Legile justiției sunt deja în vigoare. Este important ca amendarea lor să înceapă rapid. Este sarcina parlamentului să facă asta. Referitor la coduri, avem decizia Curții Constituționale cu privire la Codul de Procedură Penală. Va mai fi o decizie pentru Codul Penal, la care se adaugă opiniile Comisiei de la Veneția, ca atare, cred că Parlamentul ar trebui să considere toate aceste elemente și să înceapă să lucreze din nou și să amendeze aceste texte pentru a le aduce în linie cu Constituția țării și standardele internaționale.”

Europa Liberă: Erau aceste schimbări necesare? Au vreun plus valoare pentru cetățeni, pentru felul în care se face justiție în România?

Thomas Markert: „Unele da, mai ales acelea care aplică decizii ale Curții Constituționale sau directive ale UE. Dar cele mai multe schimbări nu erau necesare și noi credem că aduc mult mai multe probleme decât soluții, mai ales pentru că multe dintre ele nu sunt clare. Mai mult, după părerea mea, ele vor aduce incertitudine pentru cetățenii care vor avea de-a face cu justiția. Nu vom avea altă opinie decât dacă ni se va solicita. Ca atare, recomand parlamentului și guvernului să reia lucrul la aceste texte, decât să roage Comisia de la Veneția să intervină din nou.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG