Linkuri accesibilitate

Tinerii și viitorul


Moderatorul emisiunii, Lina Grâu. Din sumar:

În regiunea transnistreană a avut loc balul de absolvire. Unde își văd viitorul sutele de adolescenți care au absolvit școala și ce perspective au pentru viață și carieră? La Chişinău președintele Igor Dodon a calificat drept „prostii” informațiile că ar fi promis Moscovei intrarea Moldovei în Uniunea Eurasiatică sau federalizarea țării. Liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski la rândul său neagă că ar exista pericolul unei destabilizări în regiunea transnistreană.

***

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Noul ministru de interne, Andrei Năstase, a declarat că după verificări de o săptămână s-a stabilit că liderul PD, Vlad Plahotniuc, a ieșit din Republica Moldova prin regiunea transnistreană. Ministrul Năstase a repetat că un avion privat l-ar fi aşteptat vinerea trecută pe Plahotniuc pe aeroportul Chişinău, posibil acesta fiind unul din planurile lui de rezervă de retragere, pe care l-a abandonat în favoarea ieșirii clandestine prin Transnistria. Andrei Năstase: „Numitul Vladimir Plahotniuc a părăsit Republica Moldova pe data de 14 iunie, cu un automobil de marca Mercedes, prin Transnistria a ajuns în Ucraina, în unul dintre oraşe, de acolo a luat avion spre un alt oraş al Ucrainei, iar de acolo – la Londra. Legat de numitul Şor, încă investigăm, pentru că ar fi avut interdicție de a părăsi Republicii Moldova şi investigăm să vedem dacă a încălcat sau nu acest regim de interdicție”, a spus ministrul de Interne.

Președintele Igor Dodon și-a repetat într-un interviu cu Europa Liberă apelul la evitarea chestiunilor geopolitice controversate în dialogul dintre cele două componente ale noii guvernări de la Chișinău, Blocul ACUM și socialiștii. Dodon a spus că în relația cu Federația Rusă el dorește „restabilirea dialogului normal”, și a calificat drept „prostii” informațiile că ar fi promis Moscovei intrarea Moldovei în Uniunea Eurasiatică sau federalizarea țării. Dodon a reafirmat dorința socialiștilor, pe care i-a condus până să devină președinte, de a ajuta la aplicarea Acordului de Asociere la UE.

Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski l-a acuzat pe Igor Dodon că ar face speculații gratuite, atunci când spune că situația în jurul Transnistriei s-ar putea tensiona „după ce puterea la Chişinău a fost pierdută de oligarhul Vladimir Plahotniuc”. „A face astfel de declarații înseamnă a pune sub semnul întrebării însăși misiunea de pacificare”, a spus Krasnoselski. El a subliniat că situația este calmă și stabilă.

Noua coaliție guvernamentală din Republica Moldova este mai unită în dorința de a impulsiona creșterea economică și a combate corupția, decât ar fi divizată de viziunile de politică externă, a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, marți, la Washington, noul ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Nicu Popescu. Blocul pro-european ACUM și Partidul pro-rusesc al Socialiștilor au format o majoritate parlamentară și un nou guvern, pe 8 iunie, îndepărtând de la guvernare Partidul Democrat, care a încercat să se mențină la putere. Orientările geopolitice divergente ale celor două formațiuni au ridicat semne de întrebare privind longevitatea noii coaliții, în contextul relațiilor problematice dintre țările occidentale și Rusia. „Moldova este prea mică ca să-și permită să sufere de pe urma unor conflicte geopolitice. Și sunt sigur că noi putem avea o politică externă care este subordonată dorinței cetățenilor de a construi o țară mai prosperă și de a o face prin relații corecte cu toți partenerii noștri externi”, a declarat ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu.

Nicu Popescu: Moldova este prea mică ca să-și permită să sufere de pe urma unor conflicte geopolitice
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:31 0:00

La Tbilisi, președintele Parlamentului, Irakli Kobakhidze, a demisionat după ce lideri ai opoziției georgiene au anunțat că vor relua protestele, cerând demisia conducerii Parlamentului și alegeri generale anticipate. Joi noaptea, în centrul capitalei au avut loc proteste violente împotriva unui parlamentar rus care s-a așezat pe scaunul speakerului legislativului georgian. Deputatul rus Serghei Gavrilov se afla la Tbilisi în deplasare de serviciu, iar gestul său de joi a reamintit multor georgieni influența nedorit de mare a Moscovei asupra țării lor.

Marți, Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la Berlin cu cancelara germană Angela Merkel, la o zi după ce a cerut, la Paris, aliaților europeni ai Kievului să mențină presiunea asupra Rusiei pentru încheierea conflictului din estul Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a mai spus că cei doi au abordat subiecte legate de aprovizionarea energetică a Ucrainei în lumina proiectului Nord Stream 2 de furnizare a gazelor rusești direct Germaniei, cu ocolirea țărilor Europei de Est.

În Olanda, procurorul șef Fred Westerbeke a anunțat că patru persoane vor fi puse direct sub acuzare pentru rolul jucat în doborârea avionului malaiezian de pasageri MH17 în 2014, deasupra estului separatist al Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bord au murit. Cei patru suspecți, a precizat Westerbeke miercuri, la o conferință de presă, sunt cetățenii ruși Serghei Dubinski, Igor Girkin și Oleg Pulatov și ucraineanul Leonid Harcenko și vor fi judecați în Olanda. Mandatele internaționale de arest vor fi emise miercuri, 19 iunie, a mai declarat Westerbeke. Rusia respinge orice amestec sau responsabilitate pentru accident, dă vina pe Ucraina și Agenția americană de Informații (CIA). Procurorul olandez Westerbeke a declarat că suspecții se află acum în Rusia și se va cere extrădarea lor, dar că procesul va avea loc „chiar dacă acuzații nu vor fi în tribunal”.

Președintele american Donald Trump și-a lansat în Florida campania pentru prezidențialele din 2020. „Încă patru ani” au scandat miile de suporteri care veniseră marți noapte la Orlando, unde a avut loc lansarea campaniei. Potrivit unui sondaj de opinie dat publicității de canalul conservator de știri, FOX News, Donald Trump se află în acest moment numai pe locul șase în preferințele electoratului. Lista preferințelor este condusă de Joe Biden, fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama, cu 49% din intenţiile de vot, faţă de 39% pentru Trump.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

***

Europa Liberă: Săptămâna trecută în regiunea transnistreană au avut loc balurile de absolvire – aproape 800 de adolescenți au absolvit școala medie, 88 dintre ei au primit medalii pentru succese excelente.

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au stat de vorbă cu câțiva dintre absolvenți, întrebându-i ce planuri de viitor au.

- Vreau să fac pedagogie, să devin educator pentru a da copiilor cunoștințe și o bază pentru ca pe viitor în scoală să nu le fie atât de greu și să aibă cunoștințe pentru a merge mai departe. Mama mea este pedagog și am mers pe urmele ei.

- Vreau să fac bilogie. Cel mai probabil voi lucra într-un laborator – voi face analize de tot felul. În ceea ce privește dacă vreau să plec sau să rămân aici, cred că e 50 la 50 – eventual, când mă voi căsători, împreună cu viitorul meu soț. Cred că în Rusia aș pleca, pentru că nu știu unde as putea în altă parte.

- Vreau să fac facultatea de medicină, pediatria. Aș vrea să plec în străinătate, în Europa, pentru că aici veniturile sunt mici și nu are rost de rămas aici, va fi foarte greu pe viitor de întreținut familia.

Бал под открытым небом
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:44 0:00

***

Europa Liberă: O categorie aparte de absolvenți sunt orfanii din casele de copii. Balul de absolvire însemnă pentru ei și faptul că nu vor mai avea un loc de trai asigurat, iar mulți nu știu unde și cum și-ar putea continua studiile.

În sprijinul acestor copii vin unele organizații ale societății civile. Fondul de binefacere de la Tiraspol „Să ajutăm copiii” a lansat acum patru ani programul „Tutela”. Consultanta acestui program, Liudmila Melnicenko, i-a povestit corespondentului nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, cum este viața copiilor orfani după ce aceștia ajung la vârsta la care nu mai pot sta în internate.

Liudmila Melnicenko: „Noi promovăm deja de patru ani programul „Tutela” în Transnistria, pentru că ne-am confruntat cu situația în care tânărul rămâne fără o punte de trecere din școala-internat în societate. El are nevoie de o persoană însoțitoare care să-l ajute și să-l susțină. Adesea, pentru acești tineri micul nostru oraș Tiraspol, sau chiar Bender sau Dubăsari sunt o lume imensă și ei nu reușesc să se orienteze și adesea se rătăcesc. Iată de ce programul „Tutela” ajută în socializarea copiilor care pleacă de la internate, pentru a-i pregăti de viața matură.

Cum își aleg tinerii calea lor în viață? Avem situații diferite. Ei au acces la un spectru limitat de meserii. De regulă, sunt tineri care au absolvit doar 9 clase și, respectiv, ei pot miza doar pe studii medii de specialitate. Doar câțiva elevi au făcut studii superioare. Și este sarcina tutorelui de a vedea potențialul copilului și de a-l ajuta să-l direcționeze pe calea pe care se poate autorealiza.

Am avut situații diferite. Veneau de exemplu copii cărora li se spunea în școală: „Ar fi bine să te faci contabil”. Am avut o fată cu o astfel de poveste. „Contabil e o meserie bune, întotdeauna vei avea o bucată de pâine, în orice organizație este nevoie de contabil”. Fata a intrat în programul nostru – plângea și era stresată de faptul că timp de două luni nu a reușit să înțeleagă nimic și că are impresia că nu face ce trebuie. Când tutorele a stat de vorbă cu ea, s-a dovedit că visul ei era să devină soră medicală, însă în școală nu i s-a recomandat să meargă pe această cale, i s-a spus că studiile sunt complicate și că nu sunt pentru ea. Am luat actele fetei și le-am depus la facultatea de medicină, ea a luat examenele de admitere, a terminat facultatea, lucrând în paralel ca asistență de chirurg. Iar acum recent a primit și o diplomă de reabilitolog.

Și am avut destul de multe astfel de povești, în care copiii erau trimiși din internate în anumite instituții de învățământ, dar se dovedea că tinerii nu fac față și tutorele îi ajuta, îi susținea și îi reorienta în ceea ce privește meseria lor și viitorul.

Noi ne-am mai confruntat cu situația în care tinerii care vor să facă la o anumită meserie – de exemplu, acum la Tiraspol mulți tineri vor să dea admiterea pentru bucătar – însă colegiul nu oferă cămin, adică tinerii practic nu au unde locui, iar să închirieze o cameră pentru ei e imposibil, pentru că e scump. Și acești tineri nu pot obține această meserie, merg să facă o alta, care nu le place atât de mult, doar din cauza căminului. Așa că îi ajutăm și în astfel de cazuri – închiriem un apartament, îl plătim, tutorii îi ajută să gătească, să facă ordine, îi învață cum să se organizeze. Deci, este un program destul de amplu.”

Europa Liberă: Ați avut în practica Dvs. exemple când copiii crescuți fără părinți spuneau că nu au nevoie de studii și că vor merge la muncă în străinătate pentru a câștiga bani, sau se angajau aici?

Liudmila Melnicenko: „Da, de multe ori asta se întâmplă pentru că tânărul vrea bani și libertate. Adică câștigul este echivalent cu o anumită formă de libertate. Și acest lucru e explicabil, având în vedere că acești copii s-au aflat toată viața într-un mediu în care aveau foarte multe restricții. Dar acești tineri nu pot pleca în străinătate, pentru că de cele mai multe ori ei nu au acte. Am avut chiar și situații în care o tânără era pe punctul de a deveni victimă a traficului de ființe umane – i-a fost luat pașaportul și era pe punctul de fi atrasă în acest trafic. Ea ne-a comunicat acest lucru, noi am anunțat miliția care a luat măsuri, i-au fost restituite actele. Noi am ajutat-o să facă cursuri de frizer, iar acum ea face ceea ce îi place. De multe ori, acești tineri nici măcar nu pot pleca în străinătate pentru a-și face studiile, cum o pot face copiii care au familii. Ei nu pot pleca în Rusia, Ucraina sau în alte țări.”

***

Europa Liberă: Subiectul reglementării transnistrene continuă să rămână o tomî discutată în spațiul public după schimbarea guvernării la Chişinău și trecerea Partidului Democrat în opoziție.

Într-un interviu acordat săptămâna trecută în exclusivitate Europei Libere, președintele Igor Dodon și-a repetat apelul la evitarea chestiunilor geopolitice controversate în dialogul dintre cele două componente ale noii guvernări de la Chișinău, Blocul ACUM și socialiștii.

Iată ce a declarat Igor Dodon în interviul realizat de Valentina Ursu despre tematica transnistreană:

Președintele Igor Dodon pledează pentru un „moratoriu” ideologic
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:48:30 0:00

Europa Liberă: Negocierile în formatul „5+2” ar putea să fie reluate. Și cât de insistent veți fi ca pe masa negociatorilor să ajungă un proiect de statut pentru regiunea transnistreană? Și dacă Republica Moldova are un asemenea proiect de statut?

Igor Dodon: „Eu consider că la această etapă, în această conjunctură...”

Europa Liberă: Iarăși, înghețați și acest subiect?

Igor Dodon: „Noi nu trebuie să ne grăbim cu statutul regiunii transnistrene. Pentru noi este foarte important, dacă vorbim de Transnistria, câteva lucruri foarte importante. Primul: să nu înrăutățim situația față de ceea ce avem, să fie implementate acelea ce s-au convenit. Mă refer la numerele de înmatriculare ș.a.m.d., care cu suportul extern, formatul „5+2” au fost aprobate.

Să ne clarificăm cu toate schemele de contrabandă, energie ș.a.m.d., și aici va fi o poziție fermă din partea Chișinăului. Eu sunt ferm convins că prim-ministrul va fi de acord cu poziția mea, aici trebuie să tăiem tot. Și mai departe, în ceea ce ține de statut, eu cred că este un subiect foarte sensibil care va fi greu de discutat în componența actualei guvernări. Să nu ne grăbim cu aceste lucruri.

Da, discuțiile în formatul „5+2” trebuie să aibă loc; da, noi avem un vicepremier profesionist, dl Vasili Șova, care, probabil, cel mai bine cunoaște în Republica Moldova tot ceea ce ține de dosarul transnistrean și las’ să se ocupe și să meargă înainte.”

Europa Liberă: Unii spuneau că acolo mai degrabă Sheriff-ul deține monopolul asupra felului în care trebuie să-și gestioneze Tiraspolul relațiile cu Republica Moldova, cu autoritățile de la Chișinău. Va rămâne dominantă această entitate? Dl Gușan care avea o relație bună cu dl Plahotniuc?...

Igor Dodon: Sheriff-ul gestiona situația și era sigur pe puterile sale atâta timp cât avea un partener pe malul drept, care controla puterea în Republica Moldova. Nu există partener! Și eu vreau să vă spun că nu vor fi parteneriate cu Sheriff, pe mine nu mă interesează businessul, schemele lor ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Exporturile pe piața europeană reveneau dlui Gușan și el știa ce trebuie să exporte...

Igor Dodon: „Noi vorbim de două lucruri diferite. Dacă vorbim de parteneriatul Sheriff-ului cu cineva din Republica Moldova, nu va mai fi astfel de parteneriat, nu vor mai fi scheme. Ele trebuie tăiate și să nu apară în loc altele. În ceea ce ține de exporturi, în regiunea transnistreană la momentul de față destinația nr. 1 este piața Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Exact. Acesta era și paradoxul.

Igor Dodon: „Și evident că fără piața Uniunii Europene, întreprinderile...”

Europa Liberă: ... regiunea moare.

Igor Dodon: „Moare. De aceea, aceste discuții, această colaborare trebuie continuată. Evident, în schimbul unor reforme care trebuie să aibă loc în Transnistria. S-a vorbit de mai mult timp. Îmi aduc aminte, chiar la prima mea întrevedere cu dl Krasnoselski, în ianuarie 2017, vorbeam despre aceea că ei trebuie să schimbe sistemul fiscal, să introducă TVA-ul, pentru că sunt două sisteme diferite. Evident că se va insista pe promovarea acestor reforme și eu cred că sunt șanse de a schimba lucrurile spre bine.”

Europa Liberă: Ucraina a propus Republicii Moldova să importe gaz din Uniunea Europeană fără participarea Gazprom-ului. S-ar putea? Oferta vine în legătură cu întârzierea finalizării construcției gazoductului Ungheni-Chișinău.

Igor Dodon: „Cred că este prematur să vedem care sunt posibilitățile, dar noi suntem obligați să examinăm toate, absolut toate de a asigura Republica Moldova, consumatorii cu gaz, mai ales în contextul riscurilor care ar putea să parvină de la 1 ianuarie 2020. Noi nu avem acord de livrare a gazelor pentru anul următor, noi nu avem Acord de tranzit al gazului. La ultima mea întrevedere cu dl Miller la Sankt Petersburg la Forul economic noi am discutat acest subiect și am discutat că este necesar să fie lansate negocierile privind un nou acord și privind subiectul ce facem cu tranzitul.”

Europa Liberă: Dar cum ați vedea rezolvarea problemei cu tranzitul?

Igor Dodon: „Trebuie Ministerul Economiei de urgență împreună cu conducerea MoldovaGaz să înceapă discuțiile cu Gazprom pentru a înțelege care sunt riscurile. E clar că nu depinde doar de Moldova și Gazprom, depinde de Ucraina, dacă va fi tranzit.”

În caz dacă nu va fi tranzit prin Ucraina, atunci trebuie de urgență să examineze câteva variante – 2, 3, 4, teoretice, cel puțin. Și să înceapă discuțiile. Cu ucrainenii? Haideți să discutăm cu ucrainenii. Cu românii ceva revers pe gazoductul magistral care vine, dacă e posibil, eu nu cunosc partea tehnică – haideți să discutăm. În schimb, n-avem om. Este un subiect foarte complicat care trebuie începute discuțiile în regim de urgență.

Poate la prima etapă, în cadrul Comisiei mixte interguvernamentale care trebuie să fie în timpul apropiat, poate voi aborda acest subiect, pentru că la sfârșitul săptămânii la Minsk este un eveniment important, vor fi președinții a 7-8 state, va fi prim-ministrul Rusiei împreună cu dl Kozak. Eu voi avea o întrevedere și poate voi aborda și acest subiect, dar trebuie guvernul mai repede să înceapă discuțiile în acest sens. Eu sunt gata să le acord suport...”

Europa Liberă: Dar ați promis cetățenilor că ați putea negocia reducerea tarifelor pentru importul de gaze.

Igor Dodon: „Evident că aceasta depinde de: 1) discuțiile cu Gazprom acum; 2) va fi sau nu tranzit prin Ucraina, pentru că poți să te înțelegi să iei gaz mai ieftin de la ruși, dar dacă prin Ucraina nu-i tranzit, cum ai să-l aduci, că n-ai să-l pui în buzunar să-l aduci în Republica Moldova. Trebuie cumva un marșrut. Care este marșrutul – prin Nord Stream sau prin Turkish Stream?”

Europa Liberă: Puțin probabil.

Igor Dodon: „Foarte dificil. Deci, eu cred că trebuie de discutat...”

Europa Liberă: Dar acest gazoduct Iași-Chișinău ar putea să fie dat în exploatare? Și este adevărat că rușii nu prea vedeau cu ochi buni darea lui în folosință?

Igor Dodon: „Eu tot timpul, întotdeauna, am spus că eu susțin construcția acestui gazoduct. Și reconfirm această poziție, noi avem nevoie de această conexiune pentru a diminua riscurile tranzitului prin Ucraina. Eu cred că rușii tot înțeleg. Pentru că același gaz rusesc care este foarte mult în Europa acum, dacă nu va fi de la români, tot rusesc o să fie, dar o să vină pe gazoductul celălalt. Se fac schimburi. De exemplu, România ia un volum de gaz la intrarea de la frontiera dinspre Uniunea Europeană, dinspre Ungaria și nouă ne dau gazul lor din partea aceasta.

Sunt o mulțime de posibilități de a face lucrul acesta. Important e să avem capacități tehnice pentru a aduce gazul în Republica Moldova în cazul dacă va fi riscul de tranzit.”

Europa Liberă: Dosarul moldo-rus rămâne a fi o piatră de încercare pentru actuala coaliție PSRM-Blocul ACUM?

Igor Dodon: „Nu. Eu cred că aici noi nu avem nici un fel de divergențe. Noi nu mergem cu anularea acordurilor cu UE, nu mergem cu anularea Acordului de Liber Schimb, noi mergem cu relațiile de prietenie pe care le avem.”

Europa Liberă: Apropo, ați anunțat că o să vă întâlniți cu comisarul european Hahn la Chișinău. Ce repere aveți pe agendă pentru a le discuta?

Igor Dodon: „Aceea ce am fost tot timpul și ceea ce am spus tot timpul deschis dlui Hahn.”

Europa Liberă: Așteptați asistență financiară din exterior?

Igor Dodon: „Politică externă echilibrată, păstrarea acordurilor cu UE, solicităm suport pentru Guvernul Maiei Sandu, asigurăm...”

Europa Liberă: Trebuie îndeplinite condițiile pe care nu a reușit să le îndeplinească Guvernul Filip?

Igor Dodon: „Asigurăm din partea fracțiunii socialiștilor și din partea președinției tot suportul pentru îndeplinirea acestor condiții și mergem înainte. Aceasta va fi poziția mea publică pe care am spus-o nu o dată dlui Hahn. Eu cred că săptămâna aceasta voi avea o întâlnire și cu dl Hahn, cu europenii, și cu partenerii din Federația Rusă.”

Europa Liberă: Și cum va fi administrat atunci dosarul moldo-ucrainean? Sunt o sumedenie de probleme care își așteaptă rezolvarea, nu se cunoaște clar dacă Dvs. ați putea într-un timp apropiat să vă vedeți cu liderul de la Kiev nou-ales, cu dl Zelenski.

Igor Dodon: „Noi am avut discuții telefonice cu dl Zelenski. Am stabilit primul contact. Eu cred că noi vom avea contacte bune cu noul președinte al Ucrainei, îi dorim succese în activitatea sa. Ceea ce ține de Comisia mixtă moldo-ucraineană, Guvernul trebuie să se determine și să numească persoane competente din partea Moldovei, să înceapă să gestioneze acest dosar. În ceea ce ține de relațiile moldo-române, eu am avut discuții săptămâna trecută cu consilierul pe politică externă al președintelui Iohannis...”

Europa Liberă: Care a fost în vizită aici?

Igor Dodon: „…i-am transmis urările de bine și i-am spus că sunt deschis pentru orice discuție. A fost uimit să audă poziția mea pe mai multe subiecte...”

Europa Liberă: Dar ce ați avea de discutat cu dl Iohannis?

Igor Dodon: „Vecinii tot timpul au ce discuta. Și i-am spus că eu niciodată n-am fost antiromân și nu voi fi; sunt partenerul comercial nr. 1, o mulțime de programe sociale pentru susținerea Republicii Moldova, gazoductele, conexiunile... Noi avem ce discuta și ar fi bine să avem acest dialog. O să vedem, înțeleg că și ei doar au campanie electorală, vom vedea. Dar sunt deschis pentru discuții și cu unii, și cu alții. Și aceste discuții au început, și aceasta este bine.”

Europa Liberă: Din câte îmi amintesc, v-ați dorit foarte mult și o vizită în Statele Unite ale Americii. Ați putea să ajungeți peste ocean, s-ar putea?

Igor Dodon: „Noi suntem disponibili pentru a avea dialog cu partenerii din Statele Unite ale Americii. Eu am spus recent că nouă ne-a mers cu ambasadorul Dereck J. Hogan, care este foarte activ, dacă nu în fiecare zi, cel puțin, o dată în trei zile suntem în contact. El face foarte mult pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale, discutăm despre eventuala vizită a mea și în Statele Unite ale Americii. Noi suntem deschiși.”

Europa Liberă: Cum s-a reușit totuși, toți trei emisari – rus, european și american – să cadă de acord pentru a se debloca această criză de proporții politică din Republica Moldova?

Igor Dodon: „Eu cred că aceasta este foarte bine, nouă ne-a mers. Nouă, moldovenilor, ne-a mers. E clar că depindea foarte mult și de dorința internă, de compromisul intern, pentru că dacă noi pe intern, nu făceam eu primul pas atunci și dacă partidele nu găseau compromisul, evident că și partenerii externi aveau să spună: „Noi am vrut, dar ei nu pot acolo să se înțeleagă”. Dar este un succes al Republicii Moldova, este un succes al diplomațiilor Est-Vest și probabil este un pod în premieră pentru ultimii ani creat între Occident și Federația Rusă și sper că va fi un pod trainic.”

Europa Liberă: Sincer, ați greșit sau nu atunci când i-ați spus dlui Plahotniuc că acordul urma să se păstreze la sediul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău?

Igor Dodon: „Toate interpretările acestea trebuie de scos. Acestea sunt lucruri cu care încearcă conducerea Partidului Democrat să sperie pe cineva, dar sunt o mulțime de nuanțe și detalii și au fost anunțate și de dl Kozak...”

A încercat dl Plahotniuc să joace între americani și ruși, speriindu-i pe unii cu alții. Și lucrul acesta nu merge. De mai multe ori am spus, și lui i-am spus și la alții le spun: „Nu se poate de jucat așa cu forțele mari. Trebuie să fii deschis și cu unii, și cu alții”. Eu, de exemplu, ceea ce le spun rușilor, exact aceea le spun și americanilor, pentru că la o anumită etapă, când se găsește câte un deștept - care consideră că-i deștept - și joacă la două capete între marile puteri, într-o zi marile puteri se uită de sus, se înțeleg între ele și spun: „Măi, dar ce face băiatul acela cu noi? El ce consideră că se poate juca cu noi?”. Și se termină repede.

Încă mult a durat acest joc și e bine că el s-a finalizat așa – fără destabilizări, calm, liniștit. Și sper să nu se revină la această abordare. Pentru că această abordare este defectuoasă pentru noi, pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Ei au spus că tot binele pe care l-au făcut democrații Republicii Moldova va rămâne în analele istoriei și s-au referit inclusiv la solicitarea de la tribuna ONU a retragerii grupelor rusești din Republica Moldova, spunând că Igor Dodon niciodată nu va cere evacuarea acestor trupe rusești de pe teritoriul țării.

Igor Dodon: „Eu tot timpul am spus că în cadrul soluției politice a problemei transnistrene vor pleca toți de aici și trebuie să plece toți, pentru că noi suntem o țară neutră, iar pe teritoriul unei țări neutre nu trebuie să fie trupe străine – nici americane, nici rusești, nici românești, nici ucrainene, nimic. Noi suntem țară neutră. Și asta este poziția mea și am spus-o de mai multe ori.”

Europa Liberă: Dar ați vorbit cu Vladimir Putin la subiectul acesta vreodată?

Igor Dodon: „De mai multe ori am discutat.”

Europa Liberă: Și care e poziția?

Igor Dodon: „Poziția Federației Ruse este cât mai repede să rezolvăm problema transnistreană. Și Moldova este țară neutră. Ei tot timpul au recunoscut acest lucru.”

Europa Liberă: Dar mai repede să fie rezolvată problema transnistreană în interesele Rusiei?

Igor Dodon: „Din nou revenim la același lucru. Nu poate fi în interesele unei puteri geopolitice, pentru că imediat ce vine un plan rusesc, el este blocat de Occident și imediat ce vine un plan american, el este blocat de ruși. E imposibil lucrul acesta. Noi trebuie să avem un consens, în primul rând, intern la Chișinău, pe urmă acest plan, acest proiect, acest statut pentru regiunea transnistreană să fie discutat cu cei din Transnistria, pe urmă să se facă un referendum în Republica Moldova, ca cetățenii să fie de acord și după ce avem un consens intern, după aceea se discută și se caută consensul extern. Doar așa! Nici un fel de „Kozak 2” sau nu știu care american „SUA 2 sau 1”, nu poate fi. Și lucrul acesta trebuie să-l înțeleagă toți. Și eu cred că au început să-l înțeleagă.”

Europa Liberă: În încheiere, un mesaj pentru cetățenii Republicii Moldova, pentru că și speranțele oamenilor sunt împărțite, unii își leagă speranțele încă de cei care au fost la guvernare, alții cred că speranțele trebuie să fie legate de actuala putere.

Igor Dodon: „Stimați concetățeni, în primul rând, eu vreau să vă mulțumesc pentru suportul pe care l-am simțit noi pe parcursul ultimelor șapte-opt zile. A fost o perioadă foarte complicată, foarte dificilă, inclusiv pentru mine personal, pentru familia mea, dar noi am reușit să dăm un mesaj nou și să deschidem o filă nouă pentru Republica Moldova. Promit că noi vom face tot posibilul, tot posibilul ca această schimbare să fie simțită de fiecare dintre dvs.

Noi trebuie să menținem această speranță pentru cetățenii Republicii Moldova și cred că acest lucru îl înțeleg și partenerii noștri interni, mă refer și la Maia Sandu, și la Andrei Năstase, cât și partenerii externi. Totul va fi bine!”

***

Europa Liberă: La Tiraspol, declarațiile președintelui Dodon au trezit reacții dure din partea liderului regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski. În cadrul mai multor interviuri acordate presei ruse, Dodon a spus că situația în jurul Transnistriei s-ar putea tensiona, având în vedere că administrația de acolo l-a susținut la recentele alegeri parlamentare pe oligarhul Vladimir Plahotniuc. Dodon a spus că în Transnistria la putere „este un anumit clan, pe modelul a ceea ce a fost în Republica Moldova”. „Toată lumea știe că a existat o cooperare foarte apropiată dintre aceste două clanuri de business, undeva în zona activităților criminale și a schemelor de contrabandă. Acum sarcina noastră este să nu admitem destabilizări și provocări. Pentru că doritori de a organiza așa ceva pot fi destui, având în vedere că unii au pierdut puterea pe malul drept, iar alții încă mai conduc pe malul stâng”, a spus Igor Dodon.

Vadim Krasnoselski
Vadim Krasnoselski

Într-un interviu pentru postul public local de televiziune, Vadim Krasnoselski l-a acuzat pe Igor Dodon că ar face speculații gratuite. „A face astfel de declarații înseamnă a pune sub semnul întrebării însăși misiunea de pacificare”, a spus Krasnoselski. El a subliniat că situația este calmă și stabilă. „Trebuie să-l întrebăm pe președintele Dodon unde a văzut destabilizare. El trebuie să fie responsabil de consecințele unor astfel de declarații”, a mai spus șeful administrației transnistrene.

Acesta a mai calificat drept „speculații în lupta pentru putere” declarațiile politicienilor moldoveni cu privire la soluționarea problemei transnistrene prin federalizarea țării. El a subliniat din nou că statutul regiunii poate fi doar cel de independență, iar negocierile în formatul 5+2 sunt doar pentru a clarifica relațiile dintre ceea ce Krasnoselski numește două părți egale – Chişinăul și Tiraspolul.

***

Europa Liberă: Despre conceptul de federalizare a Republicii Moldova Valentina Ursu a stat de vorbă cu fostul membru în Comisia Unificată de Control, Ion Leahu:

Ion Leahu: „Soluționarea diferendului nistrean, soluționarea acestei probleme vechi de 30 de ani niciodată n-a fost pe prim-planul guvernării de la Chișinău. Și chiar atunci când după 2014 parcă-parcă au apărut niște pași vizibili că parcă se întâlnesc, parcă discută, parcă funcționează formatul „5+2” și totuna asta era undeva într-o parte, la o margine a intereselor Republicii Moldova. De aceea nici nu era nevoie ca societatea să fie implicată în discuții pe marginea acestui subiect.”

Europa Liberă: Ce ați înțeles Dvs. din acest ping-pong dintre Igor Dodon și Vladimir Plahotniuc, care se învinuiesc reciproc? Cine primul ar fi propus Moscovei federalizarea?

Ion Leahu: „Am văzut și eu că ei jonglează cu noțiunea respectivă, însă sperietoare e pentru dânșii. Dacă noi ne închipuim că soluționarea problemei transnistrene – vrem noi sau nu vrem – o să fie de așa natură că o să absoarbă toate deciziile de la 1993 încoace... La 1993, Mircea Snegur a semnat cu Smirnov protocolul unde era negru pe alb scris: „Transnistria obține specimenele statului – drapelul, imnul, stema; Transnistria obține dreptul la relațiile externe economice”. Document depozitat în arhivele statului, ale Chișinăului și în arhivele Misiunii OSCE. De asta noi nu putem fugi, că nu avem încotro.

Ion Leahu
Ion Leahu

Există „memorandumul lui Primakov” din 1997. Fix aceleași lucruri, dar deja semnate de cinci reprezentați: ai Rusiei, Ucrainei, OSCE-ului, Republicii Moldova și ai Tiraspolului. Mai sunt și alte documente. Eu nu vorbesc acum de protocoalele celea din 2016, începând cu Berlinul și terminând cu Roma, dar până atunci au fost multe documente care vizau un grad destul de înalt al Transnistriei în calitate de subiect. Mai mult ca atât, în 2002 a fost formată comisia care urma să elaboreze Constituția comună, care tot viza o formă de autonomie, o formă de federalizare a Republicii Moldova. Deci, propriu-zis noțiunea nu trebuie să fie o sperietoare.

Poate să fie situația în care federalizarea, adică oferirea Transnistriei unui statut în cadrul Republicii Moldova ar fi mult mai benefică decât ceea spre ce tind rușii. Eu nu sunt convins că în cadrul discuțiilor Plahotniuc-Kozak, Plahotniuc-Dodon, Dodon-Kozak s-a discutat nu federalizarea în sensul acordării Transnistriei unui statut, dar federalizarea în sensul acela că Republica Moldova își schimbă vectorul politic extern, devine factor al politicii externe a Rusiei. Iată asta e mult mai dramatic...”

Europa Liberă: Rămâne sub influența Rusiei?

Ion Leahu: „Nu că rămâne, ea din contra își fortifică această influență. Practic, cedează suveranitatea în folosul, să spunem așa, unor avantaje economice foarte și foarte neclare de tipul accesului liber al producției agricole pe piața rusească și altele de aceeași natură.”

Europa Liberă: Dar după această discuție, pe care ar fi avut-o Igor Dodon cu Vladimir Plahotniuc, Vladimir Plahotniuc a reușit să demonstreze că Igor Dodon este trădătorul interesului național?

Ion Leahu: „Eu nu sunt judecător, nici anchetator. Da, dl Plahotniuc anume așa a tratat lucrurile, însă problema nu e în aceea că noi vorbim referitor la statutul eventual al Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. Haideți să revenim la alegerile din 2005, într-o măsură oarecare și această...”

Europa Liberă: ...votat în unanimitate în Parlamentul Republicii Moldova.

Ion Leahu: „Da, în Parlamentul Republicii Moldova. Și acest document la fel prevede un grad de autonomie acordat Transnistriei. Problema e alta, problema constă în aceea că o face Chișinăul fără a deschide cărțile pentru toată populația, o face fără respectarea cadrului juridic, adică fără referendum național, care ar trebui să determine lucrul acesta și – principalul – apar articole secrete. Unul din ele este, spre exemplu, persoana care va fi numită în fruntea întreprinderii MoldovaGaz și încă altele 3, 4, 5. Iată asta miroase foarte urât, miroase a anul 1939, a Pactul Molotov-Ribbentrop. Iată de ce pot să fie în acest document consecințe inclusiv penale.”

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG