O emisiune moderată de Lina Grâu.
Din sumarul ediţiei: starea de urgență, și deci interdicția de a ieși din regiune, a fost prelungită în stânga Nistrului pentru încă două săptămâni. Care este starea de spirit din societate, dar și din economie? Așa-numita selecție medicală în Rusia – în lipsa de echipamente și medicamente, medicii sunt nevoiți să dea prioritate pacienților cu șanse mai mari. Unde, și dacă, ne vom putea petrece vacanțele în această vară? Și un interviu despre ecourile celui de al Doilea Război Mondial cu scriitorul și jurnalistul rus stabilit în Georgia, Oleg Panfilov.
***
Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
În regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență pentru încă două săptămâni, până la 15 iunie. Starea de urgență a fost introdusă în stânga Nistrului de la 17 martie. Acum două săptămâni a început ridicarea treptată a restricțiilor: au fost redeschise centrele comerciale, piețele de construcții și magazinele nealimentare. Însă numărul de îmbolnăviri cu Covid-19 rămâne ridicat în regiune. Duminică cifra se apropia de 1000, mai exact, erau 986 cazuri, cu 107 mai multe decât cu o săptămână mai devreme, iar 38 persoane au decedat. Aproape 40 la sută din cazuri sunt la Tiraspol. Pe tot teritoriul Republicii Moldova duminică erau 8251 de îmbolnăviri și 295 decese.
Prelungirea stării de urgență de către Tiraspol însemnă și blocarea în continuare a căilor de acces terestru către localitățile Cocieri și Molovata, subordonate Chişinăului, dar aflate pe malul Nistrului controlat de Tiraspol. În aceste condiții, singura posibilitate a agenților economici și a sătenilor de a ieși din aceste sate este feribotul, sau bacul, care însă nu face față necesităților. Biroul de reintegrare din cadrul Guvernului de la Chişinău a dispus vineri suplimentarea curselor podului plutitor, iar un comunicat anunță că „este în căutarea unor soluții de lungă durată pentru această situație”.
Locuri și oameni la Cocieri, în zona de securitate de la Nistru
Într-un alt comunicat Biroul pentru reintegrare anunță că joi a avut loc ședința grupului de experți dintre Chişinău și Tiraspol pe probleme bancare, subiect de un interes foarte mare pentru regiunea transnistreană. Băncile din Republica Moldova nu mai lucrează cu agenți economici din stânga Nistrului care nu sunt înregistrați la Chişinău și nu operează transferuri bancare către așa-numitele bănci din regiunea separatistă. Tiraspolul spune că astfel este pusă în dificultate activitatea unor agenți economici, iar populația nu mai poate scoate în bancomatele transnistrene bani de pe cardurile pe care le dețin în băncile moldovenești. Chişinăul spune însă că aceste reglementări au fost impuse pentru a se alinia normelor internaționale cu privire prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului.
Există pericolul ca conflictul separatist din Donbas, susținut de Rusia, să repete „scenariul transnistrean”, susține reprezentantul special al Ucrainei pentru reglementarea conflictului transnistrean, Viktor Krîjanovski .„Situația din Donbass, în legătură cu agresiunea rusă care continuă, poate intra în categoria „conflictului înghețat”. Ucraina face tot posibilul pentru a preveni acest lucru în cadrul mecanismelor de negociere relevante”, a declarat Krîjanovski într-un interviu acordat Laboratorului pentru studierea conflictului transnistrean din cardul Universității de la Sibiu. Reprezentantul Ucrainei a mai spus că Rusia ar trebui să-și îndeplinească cât mai curând angajamentul de retragere a trupelor și munițiilor din regiunea transnistreană. „Consider că trupele ruse dislocate în Transnistria reprezintă o amenințare atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina”, a spus Viktor Krîjanovski. Acesta a mai subliniat că în acest moment nu vede posibilitatea de a trece la soluționare politică a conflictului, din cauza poziției Rusiei și a administrației de la Tiraspol.
Decizia președintelui american Donald Trump de a sista relația Statelor Unite cu Organizația Mondială a Sănătății în plină pandemie de coronavirus a fost criticată fără menajamente. Germania s-a declarat „dezamăgită” de această decizie, în timp ce un senator american a atras atenția că subminează eforturile internaționale de dezvoltare a unui vaccin împotriva noului coronavirus. Totodată, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, au „îndemnat” sâmbătă Statele Unite să-şi „reconsidere decizia”.
Cancelara Germaniei, Angela Merkel a refuzat invitaţia preşedintelui american Donald Trump de a participa în persoană la un preconizat summit G7 în Statele Unite, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin. „Cancelara federală îi mulţumeşte preşedintelui Trump pentru invitația la summitul G7 de la sfârşitul lui iunie la Washington. La ora actuală, luând în considerare întreaga situaţie pandemică, Angela Merkel nu poate accepta o participare personală, o deplasare la Washington”, a declarat Steffen Seibert. Statele Unite sunt, în acest moment, țara cea mai afectată din lume de pandemia de coronavirus, cu peste 1,8 milioane de cazuri confirmate de contaminare și peste 100 de mii de decese legate de Covid-19. La nivel global, sâmbătă era contaminați peste 6 milioane de oameni.
Spațiul, ultima frontieră... Space X și NASA lansează o rachetă cu echipaj uman către ISS
Astronauții Bob Behnken şi Doug Hurley de la bordul capsulei Dragon au andocat duminică, în jurul orei 17:30 la Stația Spațială Internatională (ISS). SpaceX şi NASA au lansat, în premieră, sâmbătă seară , un echipaj uman la bordul capsulei Dragon, către Staţia Spaţială Internațională. Este o dublă premieră: după o pauză de nouă ani, NASA a reluat misiunile spre Stația Spațială, lansate de pe teritoriul Statelor Unite; și este pentru prima dată că misiunea este efectuată împreună cu o firmă particulară, compania lui Elon Musk, proprietarul Tesla. Lansarea fusese programată iniţial pentru miercuri, 27 mai, dar vremea a fost nefavorabilă.
***
Principala știre a săptămânii trecute pentru locuitorii regiunii transnistrene este prelungirea stării de urgență cu încă două săptămâni, până pe 15 iunie. Regimul de carantină va avea însă unele relaxări.
Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că de luni, 1 iunie, se deschid policlinicile și centrele stomatologice. Din 2 iunie începe comercializarea în piețe a produselor agricole locale și vor fi redeschise piețele de flori.
Frizeriile și saloanele de frumusețe s-au deschis, după o lungă pauză, joi, pe 28 mai. Iar centrele comerciale funcționează deja de o săptămână.
Mulți dintre cei care își asigurau existența muncind în străinătate sunt acum blocați în regiunea transnistreană și nu mai au bani pentru a se întreține. Faptul că Ucraina și-a deschis de vineri frontierele cu Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, precum și cu statele UE a adus o notă de optimism acestor oameni, dar bucuria a trecut repede atunci când s-a anunțat că administrația de la Tiraspol nu permite în continuare transnistrenilor să plece din regiune decât cu aprobarea Centrului operativ de combatere a coronavirusului.
Administrația de la Tiraspol susține că în ultima săptămână economia merge ceva mai bine decât la începutul epidemiei, deși cifrele rămân în continuare prea puțin optimiste. Suma neîncasată în bugetul regiunii din cauza scăderii economice generate de epidemie se ridică la 243 de milioane de ruble transnistrene, aproximativ 15 milioane de dolari – o sumă foarte mare pentru bugetul și așa auster al regiunii.
Miercuri, Sovietul suprem de la Tiraspol, legislativul local, a discutat despre modalitățile de stabilizare a economiei. Pentru a scădea presiunea asupra bugetului, s-a decis oprirea parțială sau totală a unor programe așa-zise de stat. Printre acestea sunt programul de susținere a tineretului și a antreprenoriatului, dezvoltarea turismului, subvenționarea plantării de arbori fructiferi, procurarea tehnicii speciale pentru construcția de drumuri. Va fi amânată construcția de parcări, nu vor mai fi cumpărate și tipărite cărți școlare, nu vor mai fi oferite foi de odihnă în tabere și centre de tratament, au fost tăiate și fondurile pentru dezvoltarea universității.
Vor fi însă menținute subvențiile pentru producătorii de lapte și vor continua programele de combatere a bolilor oncologice, a tuberculozei și programul de vaccinare a populației. Agricultorii vor fi scutiți de anumite impozite pentru suprafețele care sunt sau vor fi afectate de secetă sau vor fi distruse în proporție de peste 50 la sută, în plus, ei ar putea primi credite preferențiale și vor putea reeșalona plățile pentru creditele luate deja. Industria prelucrătoare a obținut și ea o scădere a impozitului pe venit, care va fi acum de 2 la sută.
Legislativul regiunii a interzis de asemenea pescuitul în râul Nistru, scopul declarat fiind protecția faunei. Anterior au existat perioade de prohibiție, însă acum interdicția a fost impusă pe termen nedeterminat.
Sovietul suprem a discutat și prețurile pentru curent electric, gaze și apă în 2021. Tarifele sunt stabilite de legislativ în fiecare an în funcție de capacitatea de plată a populației, iar diferența dintre costul real al acestor servicii și tarifele stabilite este acoperită din bugetul public. Șeful departamentului economic de la Tiraspol, Serghei Obolonnik, a dat asigurări că tarifele pentru populație nu se vor schimba, însă agenții economici, întreprinderile și organizațiile bugetare vor plăti cu 21 la sută mai mult pentru căldură și cu 5,5 la sută mai mult pentru apă. Legislatorii nu au fost însă de acord cu aceste cifre, astfel încât discuțiile vor continua.
Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au ieșit în stradă pentru a întreba oamenii întâlniți ce cred despre prelungirea stării de urgență pentru încă două săptămâni și cum s-au simțit în carantină.
Vox:
- Nu am avut cine știe ce dificultăți. Am de lucru, merg în fiecare zi la serviciu, în magazine este de toate. Așa că nu am dificultăți. Doar că trebuie respectată carantina, trebuie purtată mască, trebuie să ne spălăm pe mâini – lucruri elementare care nu au de ce să mă streseze.
- Dacă sincer, doar comunicare nu ne ajunge, în rest, totul este bine. Suntem gata să stăm până pe 15 iunie, vom sta și mai departe în carantină.
- Nu a fost nimic complicat, eu cum am lucrat, așa și lucrez, salariul a venit la timp. Rândurile de la Sheriff erau lungi mereu, asta a fost cea mai mare dificultate. Deci, rândul la Sheriff și faptul că prietenii stăteau în carantină. În rest, nu a fost nimic greu.
- Eu lucrez acasă și nu am nicio problemă. Mă plimb înainte de somn ca să dorm bine noaptea.
- Faptul că a trebuit să stau acasă. Dar am încercat să petrec mai mult timp în grădină. Acum e mai bine, pentru că s-a deschis piața și comercializăm flori și rădăcini și acum e mai ușor. Oameni sunt cam puțini, sunt doar doi-trei vânzători de flori și oameni încă nu știu că s-a reluat comerțul.
- Mie mi-a fost bine perioada aceasta, chiar mi-a plăcut, sincer.
- Pentru noi, medicii, nu este nimic complicat, pentru că noi nu stăm acasă, noi suntem în fiecare zi la datorie, suntem la spital – ajutăm oamenii, salvăm vieți.
- Eu îmi dau seama că oamenii au probleme din cauza carantinei, în primul rând probleme psihologice. Oamenii suferă psihologic din cauza acestei carantine.
- În mască e greu de respirat normal și din cauza aceasta e lipsă de oxigen, sunt dureri de cap, acesta cred că e cel mai mare disconfort.
- A fost închisă grădinița și am stat cu copilul în permanență. Copiii se plictisesc acasă. În rest, totul este ca de obicei. Cred că vreo lună mai rezistăm, dar din iulie ar fi bine să ieșim deja.
***
În Rusia, pandemia de corinavirus continuă să facă victime, iar medicii sunt obligați să ia decizii complicate și controversate atunci când trebuie să decidă să folosească resursele și echipamentele care nu sunt suficiente. Eugen Muravschi a sintetizat o relatare la acest subiect a serviciului de limbă rusă a Europei Libere.
Numărul cazurilor de Covid-19 în Rusia crește de la zi la zi, iar doctorii sunt nevoiți să facă alegeri dificile, în funcție de resursele limitate pe care le au la dispoziție.
Corespondenții Europei Libere au vorbit cu 20 de doctori din secțiunile de terapie intensivă din diferite spitale. Sub condiția anonimității, medicii spun că au auzit de cazuri, chiar și înainte de pandemie, când unii pacienți în stare critică au fost lăsați fără grija de care aveau nevoie din cauza resurselor medicale insuficiente.
Anastasia Vasilieva, președinta ONG-ului Alianța Doctorilor, afirmă că știe și ea de cazuri când medicii „au fost nevoiți să facă o alegere în favoarea pacientului care avea mai multe șanse de supraviețuire”.
Cu peste 362.000 de cazuri, Rusia e pe locul trei în lume după numărul de infecții, după SUA și Brazilia. Asemenea altor țări puternic afectate de epidemie, Rusia se confruntă cu o lipsă de ventilatoare care să ajute pacienții în stare gravă să respire. Unele aparate sunt vechi, chiar din perioada sovietică, altele sunt noi, dar periculoase. Guvernul a suspendat folosirea ventilatoarelor Aventa-M după câteva incendii letale la spitale din Moscova și Sankt-Petersburg, provocate probabil de acest tip de aparat.
Poziția oficială a Kremlinului e că Rusia nu duce lipsă de nimic. Și totuși, la o întâlnire cu președintele Vladimir Putin, în aprilie, guvernatorul Sankt-Petersburgului declara că orașului său nu-i ajung 1680 de ventilatoare.
Unul din medicii contactați de Europa Liberă povestește cum un bărbat de 45 de ani a fost adus în stare gravă la spital, dar nu era niciun ventilator liber. „I-am dat Prednisolon și l-am dus la terapie intensivă. Acolo era plin. Era și un bătrân care suferise un atac de acord. Avea o coastă ruptă și alte probleme. Abia se mișca și nu deschisese ochii de 10 zile. Era un caz foarte grav și mai avea și Covid-19. A trebuit să-l deconectăm de la ventilator și să-l punem pe bărbatul mai tânăr în locul lui”.
Medicul a explicat că, uneori, pacienții în stare gravă sunt mutați temporar în alte saloane pentru a face loc pentru pacienții tineri starea cărora se agravează brusc.
Doctorii ruși folosesc termenul „eutanasie” ca un eufemism pentru deciziile clinice privind alocarea resurselor.
Uneori pacienții sunt conectați la aparate atât de vechi, încât medicii intervievați de Europa Liberă le numesc „fiare vechi” și spun că acestea pot încă dăuna și mai tare plămânilor.
Un medic din Sankt-Petersburg le-a povestit corespondenților noștri: „Uneori, un doctor mă sună și-mi zice „du bătrâna aceea în secția de terapie intensivă”. Mă duc în salon și acolo sunt trei bătrâne pe patul de moarte care au nevoie de ventilare. Dar pur și simplu nu am atâtea aparate. Nu se poate face nimic și trei oameni mor. E o situație fără câștigători. În așa cazuri, doctorul nici nu mă mai sună pe urmă și pacienții pur și simplu mor în salon. Și așa era încă înainte de pandemie”.
Doctorii din prima linie sunt adesea prinși între nevoile pacienților și cerințele administratorilor spitalelor sau chiar ale procurorilor. Într-o postare ștearsă apoi de pe Facebook, Armen Oganesian, șeful secției de anesteziologie și terapie intensivă de la un spital din Moscova, a scris că „tovarășii din birouri doar așteaptă ca doctorii să greșească”.
El a explicat apoi pentru Europa Liberă că, dacă un doctor ar recunoaște că unii pacienți nu au primit grija de care au nevoie, administrația spitalului ar afirma că, de fapt, are tot echipamentul necesar și e vina doctorului că nu l-a solicitat.
Anastasia Vasilieva de la Alianța Doctorilor e de acord și spune că fiecare caz marcat U07, codul pentru probleme pulmonare, inclusiv Covid-19, e verificat meticulos de Fondul Federal de Asigurări Medicale și de Inspectoratul Federal al Sănătății.
Un doctor din Moscova a spus că, încă la universitate, studenții sunt învățați că istoria medicală a unui caz e scrisă pentru procurori. „Fiecare scrie cum vrea - ‘insuficiență cardiacă progresivă’, ‘nu a fost timp pentru a-l conecta la ventilator’ sau ‘pacientul a murit în timp ce era transportat spre terapie intensivă’”.
Aceste lipsuri și probleme sunt vechi, iar epidemia de coronavirus doar a expus amploarea lor. Armen Oganesian afirmă: „Vârful icebergului arată bine. Există mereu câte un specialist sau institut care face operații de clasă mondială. Au apărut tratamente moderne pentru cancer. Dar sistemul de ocrotire a sănătății în masă a rămas la același nivel jos din anii post-sovietici. Am văzut cu toții fotografiile spitalelor unde, după 20 de ani, păreții nu au fost vopsiți și veceurile nu au fost schimbate”.
Potrivit lui Oganesian, întreg sistemul nu a fost optimizat nu pentru pacienți, ci pentru raportare către cei sus-puși.
***
Pandemia a schimbat nu doar toate planurile legate de lunile de primăvară, dar riscă să dea peste cap și vacanțele planificate pentru vară. Oricum, industria turismului este deja considerată printre cele mai afectate de această criză, și nu este foarte clar cum, când și în ce condiții își va putea relua activitatea. Așa că planurile pentru vacanța de vară continuă să stea sub semnul incertitudinii. Cu atât mai mult cu cât se pare că Republica Moldova nu figurează deocamdată pe lista țărilor de unde țările occidentale vor primi turiști.
Dan Alexe, de la Bruxelles, și Alla Ceapai, din Chişinău, relatează despre perspectivele industriei turismului și planurile pentru vacanțele de vară.
Încă de la începutul pandemiei, când nu apăruse limpede amploarea carantinei mondiale ce avea să urmeze, s-a pus problema menținerii fie și a unui simulacru de turism, o posibilitate de a traversa linia frontalieră.
Conform unui sondaj realizat de Euronews, procentul celor care încă mai caută sau ar dori să petreacă vacanța în străinătate în această vară merge de la 11%, cel mai coborât, în Italia, la cel mai ridicat: 26% în Germania.
Evident, asta reflectă și eficacitatea măsurilor de carantină luate foarte devreme și temeinic în Germania, dar și importanța cifrei victimelor, cum e în Italia, unde criza coronavirus se combină și cu o criză economică, indusă în bună parte tocmai de prăbușirea sectorului turismului.
La fel, într-o țară ca Spania turismul reprezintă 12% din Produsul Intern Brut (PIB) și tot atât din totalul forței de muncă, iar în Croația procentul este și mai ridicat.
Tocmai Spania a luat măsuri de izolare, la nivel național, foarte stricte, închizând total frontierele cu cele două țări vecine: Portugalia și Franța.
Asta a dus la probleme cu Franța, mai ales atunci când, luna aceasta, Spania le-a impus francezilor, chiar veniți pentru probleme profesionale, o perioadă de carantină de 14 zile. Franța a făcut deîndată la fel, ca măsură de reciprocitate, ceea ce a pus capăt oricărei tentative de a stimula turismul de frontieră.
La fel a făcut Franța și cu Anglia lui Boris Johnson, care, impunând două săptămâni de carantină francezilor, și-a văzut cetățenii supuși aceluiași regim.
Asta a dus, desigur, la scăderea bruscă a traficului, atât feroviar, pe sub Canalul Mânecii, cât și a celui maritim, iar francezii din zonele frontaliere nu au putut profita de scăderea lirei față de euro în momentul în care prețurile au început să scadă în Anglia.
În unele țări s-a păstrat însă un minitrafic frontalier al persoanelor, gata oricând să devină iarăși mini-turism. De pildă între Belgia, Olanda și Luxemburg, țări care formează Beneluxul si care n-au mai avut frontieră reală între ele de la al Doilea Război Mondial încoace.
La fel, nordicii: Danemarca, Finlanda și Norvegia ar dori să redeschidă frontierele, dar nu o fac din pricina Suediei, a cărei politică de delăsare voită în chestiunea coronavirus a dus la cel mai ridicat număr de victime din regiune.
Totul depinde așadar de acordurile bilaterale. Astfel, românii tocmai au fost anunțați de către ministrul turismului Virgil Popescu că pot merge la mare în Bulgaria sau Grecia, dar că la întoarcere vor trebui să stea 14 zile în carantină. Această restricție va fi însă ridicată atunci când, prin acorduri bilaterale, grecii și bulgarii vor face același lucru.
Rămâne posibilitatea vacanțelor acasă, în țară, dar și aici situația e foarte diferită de la o țară la alta. În Franța, de pildă, unde până săptămâna trecută nimeni nu putea călători o distanță mai mare de 100 km de la locul de reședință, președintele Emmanuel Macron a creat polemică permițând redeschiderea uriașului parc de atracții din Puy du Fou aparținându-i politicianului suveranist Philippe de Villiers (care este și viconte).
Macron e foarte criticat acum pentru că, într-o țară unde parcurile sunt încă închise iar festivalul de teatru de la Avignon a fost suprimat anul acesta, el permite deschiderea parcului de atracții al unui prieten și favorit.
***
Unde au de gând să îşi petreacă cetățenii Republicii Moldova vacanța de vară după ridicarea restricțiilor? Cu certitudine la această întrebare pot răspunde doar acei care niciodată nu au avut parte de o vacanta, așa cum apare la televizor. Cei care şi-au făcut planuri de vacanţă rămân deocamdată cu ochii în soare, vorba vine, sau își revăd din mers prioritățile geografice.
În Republica Moldova a fost reluat de curând transportul feroviar și rutier de persoane în trafic internațional, urmând şi cel aerian. Cât de departe însă pot călători cetăţenii moldoveni? Deocamdată doar până la graniţă, deoarece multe frontiere rămân închise, inclusiv cele cu statele vecine, România şi Ucraina.
Ministerul de externe a început să publice informații actualizate despre schimbarea regimului de călătorie în diferite state. Ce decizii au anunțat până acum tarile de pe lista de destinații preferate ale moldovenilor? Unele promit sa ridice restricţiile de circulaţie începând din iunie sau iulie, altele întârzie cu anunțurile pentru eventualii turiști.
Una din destinaţiile preferate de moldoveni pentru vacanţa de vară au devenit plajele din Grecia. Autoritățile de la Atena promit sa deschidă sezonul estival la 15 iunie, cu condiția ca turiștii să respecte regulile de distanțarea fizică. Numai că Republica Moldova nu e trecuta pe lista celor 19 state cu care Grecia îşi va relua turismul extern. Situaţia urmează a fi limpezită după 1 iulie când Grecia va relua traficul aerian prin toate aeroporturile.
Bulgaria nu a anunțat deocamdată când va deschide litoralul, accesul străinilor în țară deocamdată este oprit.
Turcia, o altă destinație preferată de moldoveni, are de gând să deschidă frontierele la 15 iunie, dar doar pentru cetățenii străini proveniți din statele cu o situație epidemică stabilizată. Lista acestor state încă nu este anunțată.
Președinta Asociației Naționale a Agenților de Turism din Moldova Anna Colţa spune că situaţia se va clarifica în următoarele săptămâni, când ţările de destinaţie vor decide mai exact când şi pentru cine îşi deschid graniţele:
„Dar la sigur că se vor deschide frontierele, la sigur lumea o să călătorească. Noi avem foarte multe apeluri de la turişti care ne spun că vor la odihnă, vor la mare. operatorii, agenţiile de turism plasează deja oferte pentru luna iulie, la preţurile care sunt acum. Nu aş spune că preţurile sunt exagerate sau mărite pentru lunile iulie, august, septembrie acum. Dar cred că trebuie să aşteptăm o săptămână, două să vină regulamentele de intrare, de ieşire. Asta este cel mai important lucru ca să înţelegem cum putem călători. Deci vom călători cu siguranță, dar cum vom călători, aici e întrebarea.”
Anna Colţa nu exclude că între timp ofertele s-ar putea scumpi din cauza măsurilor de protecție a sănătății turiștilor pe care vor fi obligate să le asigure hotelurile. Nu e limpede nici cum vor proceda liniile aeriene care vor trebui şi ele să asigure condiții sanitare speciale. Anna Colţa crede ca orice pronosticuri deocamdată sunt premature, întrucât riscul falimentului încurajează hotelurile şi companiile aeriene sa caute modalități de motivare a turiștilor.
„Este foarte complicat de spus cum vor derula în continuare preţurile, ofertele, cererea. În momentul în care hotelurile nu o să aibă încărcătură suficientă, atunci ele ar putea nici să nu se deschidă sau să se deschidă cu un preţ promoţional. Din alt punct de vedere sunt careva cheltuieli aferente şi preţurile ar putea creşte. Este complicat să ne dăm cu părerea acum.”
Directoarea executivă a Asociaţiei pentru Turism Receptor Natalia Ţurcanu crede că turiştii moldoveni ar putea între timp să opteze pentru turismul local şi cel regional în cele două state vecine.
În România sezonul estival va fi redeschis din 1 iunie, când vor fi permise cazarea în hoteluri şi accesul pe plaje cu respectarea distanțării fizice. Tot de la 1 iunie România îşi reia transportul internaţional de pasageri pe cale terestră şi feroviară, inclusiv cu Republica Moldova, dar deocamdată pentru categorii limitate de cetăţeni. În Ucraina traficul pentru călători a fost reluat din 29 mai în mai multe puncte trecere a frontierei moldo-ucrainene. Gara Centrală şi cea de Sud au anunţat redeschiderea din 7 iunie a rutei estivale Chișinău – Zatoka, iar din 8 iunie şi a rutei Bălţi - Sergheevca.
***
Europa Liberă a organizat joi, 29 mai 2020, o nouă dezbatere online din seria „Antinostalgia - privind spre viitor”. Tema discuției a fost „După 75 de ani - tot între mituri și realități”. Invitații dezbaterii, istoricul Andrei Cușco, și lectorul în științe politice din SUA, Ecaterina Locoman, au discutat despre semnificațiile și ecourile celui de al Doilea război mondial.
În ajunul dezbaterii Ivan Sveatcenko a înregistrat și un interviu cu scriitorul și jurnalistul rus Oleg Panfilov, stabilit în Georgia.
Oleg Panfilov: „Anul trecut am fost la Chişinău și am văzut cu ochii mei toată această agitație de sărbătoare - și la Chişinău, și la Comrat. Lucruri care în Georgia nu există absolut deloc, este imposibil să-ți imaginezi astfel de lucruri care au loc de obicei în alte țări post-sovietice.
Așa că atitudinea față de acel război depinde de nivelul de propagandă și de numărul de oameni care consumă propagandă rusească în continuare, în pofida faptului că o parte dintre oameni, istorici, inclusiv și eu, încercăm cumva să explicăm oamenilor cât de mincinoasă este acea istorie oficială a celui de al Doilea Război Mondial care este servită de propaganda rusească. Dar oamenii sunt destul de greu de convins. Să luăm măcar și exemplul legat de numele meu de familie. Dacă n-am mai scris și eu despre faptul că fapta eroică a celor 28 de panfiloviști nu este decât o poveste frumoasă și se știe chiar cine e autorul, cine a scris-o, sunt cunoscute și documentele Procuraturii generale a URSS care demonstrează că nu a existat niciun fel de faptă eroică, a fost doar o istorie inventată pentru că propaganda sovietică avea nevoie de eroi.”
Europa Liberă: Dar medicamente pentru traumele istorice există, în general? Și dacă da, unde pot fi găsite?
Oleg Panfilov: „Doar adevărul, oricât de amar ar fi acesta. Pentru că, se pare că Tiutcev a scris despre istoria Rusiei: „O închisoare mare sau un Cod penal omniprezent”. Oricât de complicat ar fi, dar trebuie să cunoaștem adevărul. Trebuie să ne debarasăm de ceea ce s-a acumulat în acești ultimii 100 de ani, de când a început minciuna bolșevismului. În Imperiul Rusesc minciuna a fost politică de stat începând cu primii ani ai secolului XVIII. Dar numai adevărul poate scuti oamenii de viitoarele greșeli sau de pretențiile pe care le-ar putea formula prezenta unii altora.”
Europa Liberă: Au trecut 75 de ani de la înfrângerea Germaniei hitleriste. Din punctul Dumneavoastră de vedere, ca istoric, vor fi vreodată formulate concluziile acestui război, când se va pune punct? Sau noi nu vom vedea asta, cel puțin pe parcursul vieții noastre?
Oleg Panfilov: „Eu cred că în Occident și în Germania punctul este pus deja demult. Noi trăim într-o stare de semi-vacuum informațional. Noi știm foarte puține lucruri din ceea ce s-a publicat deja, de exemplu în Germania. Noi aflăm dintr-o dată cu surprindere că soldații sovietici violau femeile din Germania și că a fost un număr mare de copii născuți în afara căsătoriilor în urma acestor violuri… Noi aflăm despre aceste lucruri abia acum. Dar de fapt acestea sunt lucruri cunoscute. Iată de ce nu se pune problema dacă vom afla sau nu, ci dacă vom vrea să aflăm acest adevăr. Și cum îl vom putea afla. Pentru că partea cea mai mare de documente este fie în germană, fie în alte limbi europene. Iar în Rusia există cenzură. O cenzură care nu permite să se povestească altfel despre acele evenimente.”
***
Aici e Radio Europa Liberă
