Autoritățile de facto de la Tiraspol au decis că, începând cu luna martie și până la sfârșitul anului 2026, salariile „bugetarilor” vor fi achitate în două tranșe. Decizia survine la scurt timp după ce, pe 16 februarie, sovietul suprem – pretinsul organ legislativ al regiunii transnistrene – stabilise că salariile vor fi plătite „nu mai rar decât o dată pe lună”. Noua „procedură specială”, potrivit Tiraspolului, nu se referă la plata pensiilor și a indemnizațiilor.
Prima parte a salariului urmează să fie achitată până la data de 20 a lunii, iar a doua – până la sfârșitul lunii. Administrația transnistreană nu a precizat câte persoane ar putea fi vizate de măsură, dar estimările Europei Libere ar indica că ar fi vorba de până la 50.000 de angajați „bugetari”.
„Premierul” transnistrean, Alexandr Rozenberg, a spus că măsura este temporară, amintind că o formulă similară a fost aplicată și anul trecut. Autoritățile de facto de la Tiraspol susțin că revenirea la plata salariilor o dată pe lună va depinde de „situația financiară curentă și posibilitățile bugetare”.
Industria, pe brânci din cauza deficitului de gaze
Jurnalistul de la proiectul media „Most” (din rusă, „Podul”), specializat pe problematica transnistreană, Evghenii Ceban, a povestit Europei Libere că dificultățile actuale privind plata salariilor sunt legate de criza energetică declanșată încă la începutul anului trecut. De atunci, regiunea primește printr-o schemă opacă (prin intermediul companiei maghiare MET și cu plăți făcute din Dubai) mai puțin de jumătate din volumele de „gaze gratuite” furnizate anterior regiunii de concernul rus Gazprom. Se știe că, în sezonul rece, regiunea are nevoie zilnic de 3,7 milioane metri cubi de gaze, dar toamna trecută au existat perioade când primea doar 1,5 milioane de metri cubi pe zi sau chiar mai puțin.
Transnistria este pusă în situația să achite pentru gaze o dată la jumătate de lună, dar plățile adesea întârzie, motiv din care livrările scad.
Tiraspoltransgaz, compania locală care transportă și furnizează gaze naturale pe malul stâng, achită companiei Moldovagaz costurile de transport până în regiunea transnistreană. Reducerea cantităților de gaze pentru regiune a condus și la reducerea substanțială a așa-numitului „cont special gazier” utilizat de Tiraspol pentru acoperirea deficitului bugetar în regiune.
La mijlocul lunii februarie, administrația transnistreană a prelungit starea de urgență în economie până la 17 martie, invocând reducerea aprovizionării cu gaze naturale și deteriorarea indicatorilor socio-economici.
Evghenii Ceban susține că reducerea consumului de gaze a afectat direct industria – pilonul economiei locale. Întreprinderi precum Uzina Metalurgică, Tirotex și Uzina de Ciment – cei mai importanți formatori ai bugetului local – și-au sistat activitatea sau funcționează cu întreruperi, ceea ce a cauzat scăderea exporturilor și, respectiv, a încasărilor bugetare.
Reducerea cantităților de gaze a afectat și activitatea centralei electrice din stânga Nistrului (MGRES/Cuciurgan), controlată de compania rusă Inter RAO. În perioadele cu livrări reduse de gaze, MGRES a fost nevoită să ardă și din puținele stocuri de cărbune pe care le mai are.
Ceban crede că, pentru a menține viabilitatea MGRES, Moscova ar fi făcut presiuni asupra Tiraspolului să redirecționeze resurse din „contul special gazier” pentru a acoperi diferența dintre costul real al energiei electrice și cel vândut în regiune. Malul drept a renunțat la energia electrică produsă de MGRES de mai bine de un an.
Evghenii Ceban a mai spus Europei Libere că tot mai mulți angajați ai companiilor mari care staționează se concediază și pleacă la muncă fie pe malul drept al Nistrului, fie peste hotarele Republicii Moldova.
Un model economic depășit
Expertul economic Veaceslav Ioniță constată într-o analiză că regiunea transnistreană trece acum prin cea mai profundă criză din ultimii 25 de ani. Anul trecut, economia locală s-a contractat cu 18%, pe fondul prăbușirii industriei cu 30% și a unei inflații de aproape 15%. PIB-ul per capita pe malul drept este de 8.400 de dolari, în timp ce în stânga Nistrului e de 3.800 de dolari. Creșterea reală a veniturilor salariale în 2025, spune Ioniță, a fost de peste 4% pe malul drept, în timp ce pe malul stâng a fost negativă, de -8%.
Economistul este de părere că regiunea se confruntă cu „o criză sistemică”, iar modelul economic actual nu mai poate susține nici dezvoltarea, nici un nivel stabil de protecție socială a populației.
În regiunea transnistreană, potrivit datelor de la Tiraspol, minimul de existență a fost luna trecută de circa 160 de dolari, iar pentru populația economic activă – de peste 170 de dolari. Aproape jumătate din acest minim de existență revine coșului alimentar.
Comerțul exterior, în declin
Datele prezentate de șeful așa-numitului serviciu vamal transnistrean, Valentin Grabko, indică o contracție accentuată a comerțului exterior în 2025. Volumul total al schimburilor comerciale s-a cifrat la 1,7 miliarde de dolari, în scădere cu aproape 30% față de 2024.
Exporturile au scăzut cu 40%, până la 436 de milioane de dolari – cel mai redus nivel din ultimele două decenii, potrivit experților de la Chișinău. Importurile au alcătuit 1,3 miliarde de dolari, la fel, în scădere accentuată.
Numărul exportatorilor transnistreni, arată datele „vămii” locale, s-a redus cu 5%, până la 768 de companii.
Ponderea schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană a rămas la circa 27%, similar anului 2024, în timp ce comerțul cu statele din fostul spațiu sovietic s-a diminuat cu aproape 30%, ajungând la 10%.
Peste 70% din exporturile transnistrene au ajuns în Uniunea Europeană, iar aproape jumătate din importuri au provenit din spațiul comunitar.
Importurile din Rusia au totalizat 45 de milioane de dolari, în scădere cu 4%.
Șeful „vămii” transnistrene spune că reducerea comerțului exterior a condus la diminuarea veniturilor bugetare cu peste 11% față de anul 2024.
Integrare economică între cele două maluri
Deși cu pași mici, cele două maluri ale Nistrului par să se integreze pe dimensiune social-economică. În registrele Agenției Servicii Publice figurează în jur de 2.500 de agenți economici cu sediul în regiunea transnistreană, cu 4,5% mai mulți decât în urmă cu 2 ani. În 2025, aceste companii au achitat taxe vamale în valoare de 167 de milioane de lei. Biroul politici de reintegrare al Guvernului de la Chișinău spune că cifrele reflectă „consolidarea spațiului economic unic al Republicii Moldova”.
Fără a se înregistra la instituțiile de resort de pe malul drept, agenții economici transnistreni nu pot face operațiuni de export-import.
Iar la începutul acestui an, Serviciul Fiscal de Stat a raportat că circa 14.000 de persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau înregistrate ca angajați pe malul drept al Nistrului în 2025. Peste 80% activează în Chișinău, majoritatea în baza contractelor individuale de muncă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
