Linkuri accesibilitate

„Toate informațiile trebuie verificate aici și cernute prin 150 de site”


Tânăr recrut în armata transnistreană nerecunoscută depune jurământul de credință la Tiraspol

Cum și de unde se informează locuitorii regiunii transnistrene.

Din sumarul ediţiei:

Disputa privind circulația mașinilor generează tensiuni între Chişinău și Tiraspol, în ajunul unei anunțate vizite a noului reprezentant special al OSCE pentru reglementarea transnistreană. Din ce surse se informează locuitorii regiunii transnistrene și câtă încredere au în informațiile prezentate de mass media. Tiraspolul confirmă că l-a arestat pe Alexandr Rjavitin, tânărul care a fugit din armata transnistreană și a povestit public despre tratamentele inumane la care sunt supuși tinerii recruți în stânga Nistrului. Ce se întâmplă în Abhazia și care este rolul Moscovei în criza din regiunea separatistă georgiană? Și unde poate duce criza demografică din Rusia.

Dialoguri transnistrene: Tiraspolul confirmă reținerea tânărului fugit din armata transnistreană
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct


Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Reprezentanții administrației separatiste de la Tiraspol au confirmat reținerea cetățeanului moldovean Alexandr Rjavitin, care în 2015 a fugit din armata transnistreană și a povestit public despre experiențele traumatizante prin care trec tinerii recruți din stânga Nistrului. Vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, a declarat pentru IPN că negociatorul transnistrean Vitali Ignatiev l-a asigurat, la întâlnirea avută marți la Tiraspol, că va oferi un răspuns în scris referitor la accesul avocaților, medicilor și membrilor familiei lui Rjavitin. La discuțiile de la Tiraspol a fost abordată și situația liderului opoziției comuniste din regiunea transnistreană, deputatul Oleg Horjan, aflat de mai bine de un an în detenție. Membrii familiei sale spun că starea sănătății lui Oleg Horjan s-a înrăutățit.

Președinția albaneză a OSCE a desemnat noul reprezentant special pentru reglementarea conflictului transnistrean. Diplomatul austriac Thomas Mayr-Harting l-a înlocuit în funcție pe italianul Franco Frattini, care a exercitat acest mandat timp de doi ani. Thomas Mayr-Harting a reprezentant UE la negocierile pentru reglementarea transnistreană în anii 2016-2017, în calitate de director pentru Europa al Serviciului european de acțiune externă și a vizitat de mai multe ori Chişinăul și Tiraspolul. Săptămâna aceasta noul reprezentant special al OSCE este așteptat în vizită în Republica Moldova.

Un ofiţer din regiunea transnistreană, în vârstă de 25 de ani, a fost împuşcat la Tighina mortal în timp ce se afla într-o misiune de serviciu, urmărind un infractor, informează site-urile de știri moldovenești citând mai multe comunicate emise de așa zisul minister de interne de la Tiraspol. Atacatorul a fost reținut. Ar fi vorba despre un infractor din anii 1990, membru al unei grupări criminale organizate din acea vreme, care ar fi comis o serie de infracțiuni grave, printre care omoruri, atacuri armate, răpiri de persoane.

Liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, promovează activ proiectele realizate de așa-numitul Fond al investițiilor capitale. Din acest fond sunt renovate spitale, școli, obiective militare și parcuri, au fost cumpărate trei troleibuze noi, iar presa din regiune dedică spații ample pentru a povesti despre beneficiile banilor cheltuiți astfel. Fondul investițiilor capitale a primit în acest an sume importante din buget, în detrimentul majorării pensiilor și salariilor. Acest lucru a generat importante nemulțumiri în societatea transnistreană. Pe rețelele de socializare și în discuții informale oamenii contestă prioritățile promovate de administrația de la Tiraspol și spun că parcurile frumoase și iluminatul public nu sunt de natură să rezolve problema sărăciei în care trăiește marea majoritate a populației din regiune.

Criza demografică din Republica Moldova este una din cele mai severe din Europa, remarcă publicația „Balkan Insight Reporting Democracy”. Fenomenul migrației și al ratei scăzute a natalității nu este specific doar pentru Republica Moldova dar aici are un caracter „existențial”, notează publicația. De la independență, populația s-a înjumătățit, fiind estimată în ianuarie 2019 la 2,6 milioane de locuitori. Ceea ce nu înseamnă că toți acești oameni trăiesc în țară. Potrivit datelor publicației, în regiunea transnistreană ar locui în jur de 300 de mii de persoane.

Președintele Rusiei Vladimir Putin l-a numit pe șeful Serviciului Fiscal Federal Mihail Mișustin drept nou prim ministru al Rusiei, la scurt timp după ce Dmitri Medvedev și guvernul său și-au dat demisia în urma apelului lui Putin pentru modificări ample ale constituției. Putin a folosit discursul său anual despre starea națiunii din 15 ianuarie pentru a solicita un referendum privind modificările constituționale importante care să consolideze puterile parlamentului înainte de sfârșitul mandatului său în 2024. Observatori politici spun că alegerea lui Putin pentru Mișustin, care nu are nicio greutate politică, indică faptul că nu va juca un rol independent.

Belarus a cerut sprijinul unor țări europene pentru situația în care nu va mai putea să importe petrol din Rusia, din cauza divergențelor asupra tarifelor. Vicepremierul de la Minsk, Dmitri Krutoi, a declarat, marți, că reprezentanții companiei belaruse de petrol poartă negocieri cu potențiali parteneri din străinătate. El și-a exprimat speranța că, în timpul cel mai apropiat, Belarus va avea o alternativă la importurile de petrol din Rusia. Potrivit lui, sunt examinate eventuale parteneriate cu Ucraina, Polonia, țările baltice, Kazahstanul și Azerbaidjanul. Acum două săptămâni, Rusia a sistat, în mod neașteptat, livrările de petrol în Belarus. Minskul și Moscova nu au reușit să ajungă la un consens asupra tarifelor de tranzit a petrolului, dar au semnat, totuși, la finele anului trecut, noul contract privind livrarea gazelor naturale.

La Washington, Camera Reprezentanților a transmis oficial Senatului capetele de acuzare pentru procedura de destituire a președintelui Donald Trump. Procesul politic din Senat va începe marți, 21 ianuarie, și ar putea dura câteva săptămâni. Președintele Curții Supreme de Justiție, John Roberts, a depus, joi seară, jurământul în calitatea sa de coordonator al procesului de impeachment. Jurământul l-au depus și cei 100 de senatori, care vor trebui să stabilească dacă președintele Donald Trump s-a făcut vinovat sau nu de abuz de putere și obstrucționarea Congresului. Majoritatea în Senat o dețin republicanii care resping acuzațiile opoziției democrate împotriva liderului de la Casa Albă.

***

Cea mai populară sursă de informare pentru locuitorii regiunii transnistrene este în continuare televiziunea, de unde se documentează mai bine de două treimi din populație. Majoritatea celor care preferă televiziunea ca primă sursă de informare sunt pensionari cu vârsta de peste 66 de ani. Iar o treime din oamenii din regiune spun că nu folosesc nicio rețea de socializare. Sunt datele unui sondaj realizat de Camera de comerț și industrie din regiunea transnistreană. Sondajul și-a propus să identifice principalele surse de informare ale locuitorilor din stânga Nistrului.

Așadar, 69 la sută dintre respondenți au declarat că televiziunea este prima lor sursă de informare. 57 la sută au menționat în acest sens și paginile de internet accesate de pe calculatorul fix. De pe rețelele de socializare se informează 55 la sută dintre respondenți. Ceva mai puțin de jumătate dintre locuitorii regiunii transnistrene, 48 la sută, accesează informația de pe telefoane mobile. Radioul este ascultat de 28 la sută dintre transnistreni și doar 3 la sută din populația regiunii citește ziare.

Televiziunea este preferată de femei, iar printre persoanele care ascultă radioul sunt mai mulți bărbați. Internetul este folosit mai des de bărbați, iar vârsta medie a majorității utilizatorilor este între 18 și 25 de ani.

Cea mai populară rețea de socializare în regiunea transnistreană este rețeaua rusească Odnoklasniki, care este preferată de practic jumătate dintre respondenți, peste 45 la sută (pt site – 45,2), urmată de VKontakte, la fel o rețea rusească, cu 20 la sută. Instagramul este preferat de fiecare al șaselea locuitor al regiunii, (pt site- 15,5) și doar 10 la sută dintre respondenții sondajului au spus că preferă Facebook. Iar 35 la sută au declarat că nu accesează nicio rețea de socializare.

În stânga Nistrului sunt difuzate, prin intermediul operatorilor locali de cablu, practic în exclusivitate posturi de televiziune din Federaţia Rusă. Posturile de televiziune de pe malul drept al Nistrului nu au acces în regiunea separatistă, nemaivorbind de televiziuni în limba română sau engleză din UE. Există și câteva posturi locale de televiziune, dar care reflectă în exclusivitate punctul de vedere al exponenților puterii.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit în stradă pentru a întreba trecătorii câtă încredere au ei în mass media și în informațiile difuzate de sursele pe care le consultă.

Vox:

- În televiziune poate că am încredere un pic, dar și acolo nu întotdeauna spun adevărul. Și pe internet sunt multe lucruri care nu par a fi reale. Mama mea de exemplu citește ziare.

Fiecare prezintă informația așa cum îi convine. Întotdeauna trebuie să gândești cu capul...

- În televiziune nu prea cred, nu știu de ce. Nu prea spun ei adevărul. Și nici conducerea de vârf. Eu personal sunt nemulțumită.

- Există surse cu o cultură înaltă, demne și sigure. Dar în ziua de azi puțin în cine poți avea încredere. Pot fi surse de informare care arată bine, dar se comportă profund incorect. Sincer, mai cred doar surselor rusești – Pervii Kanal și Rossiiski Kanal. Restul, internetul, îi folosesc rar.

- Nu am încredere în nicio sursă. Orice om care gândește vede diferența dintre ceea ce se întâmplă și ce ni se spune. Din internet mă documentez. Dacă știi cum să cauți, poți găsi informație corectă.

Piața din Bender
Piața din Bender

- De pe internet mă documentez în primul rând, de la televiziune, de la radio. Nu am încredere în nimeni. Eu în mine nu am încredere de două ori pe zi. Sunt om matur, mă interesează cel mai mult sănătatea. Da, și la discursul lui Putin m-am uitat.

- De pe internet, rețele de socializare, Viber, VKontacte… În presă nu prea am încredere.

- Urmăresc posturile de televiziune – transnistrene, rusești. Dacă apare ceva urgent, se transmite imediat prin televiziune. Ziare cumpăr rar, pentru că e scump.

- Practic toate informațiile trebuie verificate aici și cernute prin 150 de site. Toată mass media minte pe jumătate.

- Nu am încredere în presă – nici în cea de pe internet, nici în televiziuni. Fiecare prezintă informația așa cum îi convine. Întotdeauna trebuie să gândești cu capul.

***

La Chişinău vineri, după ce intenţia Tiraspolului să blocheze circulaţia transporturilor moldovene a dominat ştirile dimineţii, după-amiaza preşedintele Igor Dodon a anunţat deja că a discutat subiectul cu Vadim Krasnoselski şi s-au înţeles să găsească de urgenţă soluţii.

Igor Dodon și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski
Igor Dodon și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski

Dodon s-a aflat de joi la Moscova, iar despre discuţia telefonică cu Krasnoselski a anunţat pe pagina sa de Facebook, la scurt timp după ce presa de la Tiraspol afirma, citând decizia unui consiliu de securitate din regiune, că blocajul va surveni din 24 ianuarie şi ar fi un răspuns la o interdicţie similară impusă pe 10 ianuarie de autorităţile de la Chişinău transporturilor din regiune. Liliana Barbaroșie are detalii:

Reacţia biroului vicepremierului pentru reintegrare de la Chişinău la ştirea că Tiraspolul ar vrea să blocheze circulaţia transporturilor moldovene a fost că interdicţiile pe care le invocă partea transnistreană au fost aplicate, din 10 ianuarie, însă „în calitate de test” şi că ele ar fi necesare pentru a determina conducătorii auto din regiunea transnistreană să-şi ia permise şi plăcuţe de înmatriculare neutre.

Însuşi Alexandru Flenchea, vicepremier pentru reintegrare şi negociator şef din partea Chişinăului, s-ar fi aflat toată ziua în negocieri şi, deși păruse să promită presei că va reveni cu o comunicare oficială urmare a acestor discuţii, a scris până la urmă un mesaj pe Facebook. „Testul” va permite Chişinăului să vadă „câți șoferi care călătoresc peste hotarele țării încă nu beneficiază de oportunitatea plăcuțelor neutre”, a explicat el şi a continuat: „Facem analize, ajustăm resursele pentru ca toți deținătorii de autoturisme să intre în legalitate și să se bucure de libertatea de circulație.”

Reacţia OSCE-ului formulată de şeful misiunii organizaţiei de la Chişinău, Claus Neukirch, a fost mai îngrijorată. El a spus că situaţia „poate afecta libertatea de mişcare a populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului” şi a făcut, totodată, un apel la „responsabilitate şi raţiune” adresat ambelor părţi.

De la Moscova, unde a mers ieri într-o vizită neanunţată, şeful statului Igor Dodon a scris un mesaj pe Facebook, în care a dat detalii despre o discuţie telefonică pe care ar fi avut-o de acolo cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. „Am stabilit ca instituțiile responsabile să identifice de urgență soluții pentru evitarea unei situații de criză. În mod categoric, cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului nu trebuie să fie afectați”, a scris Dodon.

Vitalie Drăgancea, consilier al premierului de la Chişinău, ne-a spus cu puţin timp în urmă:

“Probabil este mai bine pentru cetăţeni să evite acest coridor până vor fi clarificate lucrurile, clarificări care sperăm că foarte curând vor schimba situaţia. Din păcate, la ora actuală trebuie să ţinem cont de această decizie.”

Ion Leahu, fost membru din partea Chişinăului în comisia unificată de control, ne-a spus, într-un scurt comentariu, că, judecând după reacţiile de până acum, se aşteaptă ca cei care vor renunţa până la urmă la restricţii să fie autorităţile de la Chişinău:

„Eu aş vrea să cred că acesta este un pas al Chişinăului pentru dezvoltarea ideii sale potrivit căreia agenţii economici din regiunea transnistreană trebuie să fie înregistraţi la Chişinău, conducătorii auto trebuie să deţină numere neutre şi permise de conducere eliberate de Chişinău. Este o ideea importantă care demult trebuie să fie realizată. Ea nu se realizează, nici parţial, nici treptat şi, iată, Chişinăul a hotărât să facă un pas mai activ, mai decisiv pentru a se manifesta şi a da de înţeles Tiraspolului că aşa trebuie să fie. Dacă ar fi consecvent, ar fi bine. Dar aşa – a făcut un pas înainte şi îndată un pas înapoi. De la 10 ianuarie a început să fie aplicată decizia de a nu permite circulaţia fără actele respective şi la nici o săptămână deja Igor Dodon cu Krasnoselski se înţeleg să „reglementeze situaţia”. Eu cred că o să se încheie cu aceea că Chişinăul va ridica restricţiile pentru un timp nedeterminat şi, până la alegeri, n-o să se mai revină la întrebare.”

Înregistrarea oficială de către Chişinău a autoturismelor transnistrene şi începerea eliberării unor plăcuţe de înmatriculare fără însemne speciale care să le permită să fie introduse în traficul internațional a început în 2018, când la o astfel de înţelegere s-a ajuns între negociatori, iar partenerii internaţionali au apreciat evenimentul ca un „substanțial progres”. Ulterior au apărut informaţii despre dificultăţi în punerea în practică a înţelegerii, iar decizia autorităţilor de la Tiraspol anunţată vineri dimineaţă a fost că vor interzice în aproximativ o săptămână accesul vehiculelor înregistrate la Chişinău, pentru că autorităţile de aici ar fi făcut acelaşi lucru față de cele din regiune, cele dintre ele care-s fără plăcuţe neutre şi conduse de deţinători de permise emise în stânga Nistrului.

Toate se întâmplă în ajunul unei posibile vizite, săptămâna viitoare, în Republica Moldova, a noului reprezentant al OSCE pentru reglementarea transnistreană, diplomatul austriac Thomas Mayr-Harting, care l-a înlocuit în funcţie pe italianul Franco Frattini.

***

Reprezentanții administrației separatiste de la Tiraspol au confirmat reținerea cetățeanului moldovean Alexandr Rjavitin. Vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, a declarat pentru IPN că negociatorul transnistrean Vitali Ignatiev l-a asigurat, la întâlnirea avută marți la Tiraspol, că va oferi un răspuns în scris referitor la accesul avocaților, medicilor și membrilor familiei lui Rjavitin.

Tânărul, care în 2015 a evadat din așa-numita armată transnistreană și a descris amănunțit și într-un documentar al Europei Libere, metodele de tortură și umilințele la care sunt supuși recruții, a dispărut din casa sa natală de la Pervomaisc, regiunea transnistreană, unde s-a dus pe ascuns, în decembrie, să-și viziteze rudele.


În filmul realizat de Europa Liberă, Alexandr Rjavitin povestea că serviciul militar în armata transnistreană înseamnă să fii supus torturii, în sensul cel mai direct al acestui cuvânt. Iată ce ne spunea Alexandru în toamna anului 2017:

Alexandr Rjavitin: „Aici, pe mână, un soldat mai mare mi-a pus o monedă fierbinte. Când s-a răcit, a smuls-o şi mi-a rămas o cicatrice. A mai trecut cât de cât de atunci. Aici am o cicatrice de la baionetă. Se juca aşa şi m-a tăiat cu acest cuţit. Era beat criţă! Acolo aduci alcool. Când mergi la ţară, trebuie neapărat să aduci o sticlă de votcă. Minimum. Oricum mergi în concediu cu bidonul pentru apă care, de obicei, este umplut cu votcă sau cu spirt, nu contează cu ce. Alcool să fie. Soldaţii beau mult şi îşi băteau joc de noi. Un băiat, ca să înveţe jurământul, a stat pe caschetă. Au răsturnat cascheta, s-a aşezat şi a învăţat aşa toată noaptea. Nu a reuşit să înveţe. Era, practic, imposibil stând aşa. I-au rămas pe fund adâncituri de la caschetă. A fost îngrozitor. Acolo nu sunteţi tratat ca un om până când nu aţi făcut măcar jumătate de an de armată. Dar trebuie să rezistaţi, să răbdaţi tot. E ireal.”

Administrația de la Tiraspol i-a intentat un dosar penal „pentru dezertare” și divulgarea secretelor de stat, Rjavatin riscând o pedeapsă cu 20 de ani de închisoare.

Jurnalistul Serghei Ilcenko, fost deținut al regimului de la Tiraspol, a scris că, potrivit surselor sale, Rjavitin s-ar afla într-un buncăr al izolatorului de detenție provizorie din Tiraspol, unde ar fi torturat pentru a depune un denunț că a participat la pregătirea unei lovituri armate împotriva administrației separatiste.

Alexandru Flenchea
Alexandru Flenchea

Potrivit vicepremierului pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, la discuțiile de la Tiraspol a fost abordată și situația liderului opoziției comuniste din regiunea transnistreană, deputatul Oleg Horjan, aflat de mai bine de un an în detenție. Membrii familiei sale spun că starea sănătății lui Oleg Horjan s-a înrăutățit.

Alexandru Flenchea a cerut eliberarea celor doi deținuți, menționând, între altele, că dosarul lui Horjan este unul politic și reprezintă o răfuială politică.

***

În Abhazia, așa-numitul parlament al regiunii separatiste georgiene sprijinită de Rusia a acceptat, luni, 13 ianuarie, demisia liderului Raul Hadjimba, depusă în ajun, după mai multe zile de proteste ale opoziției la Suhumi.

Atribuțiile sale vor fi preluate de șeful executivului separatist, Valeri Bganba, până la organizarea unor noi așa-numite alegeri prezidențiale, pe 22 martie. Hadjimba, care s-a grăbit deja să anunțe, prin reprezentanții săi, că nu va participa la viitorul scrutin, și-a depus demisia după ce duminică, 12 ianuarie, la Suhumi, s-a aflat, într-o vizită fulger, Vladislav Surkov, consilierul președintelui rus Vladimir Putin. Ce se întâmplă în Abhazia și care este rolul Moscovei în criza din regiunea separatistă georgiană? Un rezumat al relatărilor transmise de corespondenții serviciilor rusesc și georgian ale postului nostru de radio. Radu Benea are detalii:

Moscova și-a trimis emisarii după ce criza politică de la Suhumi a intrat într-o fază acută. Simpatizanții opoziției abhaze luaseră cu asalt, joi, 9 ianuarie, clădirea administrației, punând mâna pe armele depozitate acolo și cerând demisia liderului Raul Hadjimba.

După alegerile din septembrie anul trecut - pe care le-a câștigat la limită în fața contracandidatul său Alhas Kvinția, un fost combatant, opoziția l-a acuzat pe Hadjimba de falsificarea scrutinului. Au urmat câteva luni de examinare în justiție a contestațiilor, iar săptămâna trecută așa-zisa curte supremă a respins recursul opoziției, declanșând valul de proteste.

De la Moscova, la Suhumi a plecat de urgență, vineri, 10 ianuarie, secretarul adjunct al Consiliului Suprem de Securitate al Rusiei, Rașid Nurgaliev, care s-a întâlnit cu liderii ambelor tabere beligerante, iar duminică a sosit și Vladislav Surkov, consilierul președintelui Vladimir Putin. Potrivit corespondenților Europei Libere, acesta s-a întâlnit la ambasada rusă doar cu liderul opoziției, Aslan Bjania, în trecut șef al serviciilor secrete abhaze, și nu a avut nicio întâlnire cu Radul Hadjimba.

De altfel, liderul separatist Hadjimba a fost felicitat pentru victoria în alegerile din septembrie anul trecut de către liderul de la Kremlin Vladimir Putin. Cei doi s-au întâlnit înainte de scrutin, strângându-și mâinile pentru presă. Debarcat acum de opoziție, Hadjimba însuși a ajuns la putere în 2014, tot printr-o lovitură de palat, în urma unor proteste violente.

Președintele Asociației cercetătorilor regiunii Caucazului de la Academia de Științe de la Moscova, Aleksandr Krîlov, consideră că liderul opoziției Aslan Bjania are toate șansele să câștige viitorul scrutin:

„El este reprezentantul structurilor de forță. În ultimii ani, a făcut parte din elita politică. De aceea, nu putem spune că în Abhazia are loc acum o schimbare a generațiilor de lideri. Se repetă situația din anul 2014. Și atunci, la Suhumi, au venit Surkov și Nurgaliev, dar ei nu controlează evenimentele de acolo. Misiunea lor este să se asigure că în Abhazia nu se produce o destabilizare și nu se împușcă.”

Aleksandr Krîlov spune că „abhazii au obosit de sărăcie, de abuzurile monopolurilor, de criminalitate”. Lumea este dezamăgită și așteaptă, de fiecare dată, ca un nou lider, puternic, să facă ordine. „Din păcate, este puțin probabil să fie lansat un program serios de reforme economice și sociale”, mai spune expertul:

„Principala problemă este nivelul înalt de monopolizare a economiei. Totul se află în mâinile unor anumite grupuri de persoane. Structurile criminale sunt foarte influente și puternice, chiar și în instituțiile de stat. Și există o totală neîncredere a abhazilor în justiție. Doar o schimbare radicală mai poate salva situația. Dar cine este pregătit pentru asemenea reforme? Nu este limpede.”


Redactorul șef al publicației abhaze „Cegemskaia pravda” Inal Hașig spune că ultimele alegeri au arătat cât de apatică este populația față de procesele politice. „În fapt, are loc o luptă între forțe similare. Lumea nu vede nicio diferență, nicio perspectivă, nu cred în schimbare”. Inal Hașig consideră că pentru Rusia nu contează cine va ieși învingător în această luptă pentru putere, pentru că orice politician abhaz va fi loial Moscovei. Jumătate din bugetul regiunii separatiste georgiene - independența autoproclamată a căreia a fost recunoscută de Rusia -este alcătuit din subvenții, care vin tot de la Moscova.

Redactorul șef al publicației „Kavkazskii Uzel” Grigori Șvedov crede însă că Rusia a reacționat cu întârziere la criza din Abhazia, care a degradat în luarea cu asalt a administrației de către opoziție. Totodată, în opinia sa, responsabilitatea pentru îndelungata criză economică și socială, pentru crima organizată și sărăcia din regiunea separatistă revine în cea mai mare parte nu Moscovei, ci elitelor politice abhaze.

***

Este posibilă o repetare a situației din Abhazia în altă regiune separatistă patronată de Rusia, cea transnistreană? Corespondentul nostru la Tiraspol, Vasili Kovali, a stat de vorbă cu doi experți din stânga Nistrului.

Vladimir Iastrebciak, fost șef al departamentului de externe de la Tiraspol între anii 2008-2015, este de părere că situația din regiunea transnistreană este complet diferită de cea din Abhazia.

Vladimir Iastrebciak
Vladimir Iastrebciak

Vladimir Iastrebciak spune că Abhazia are o anumită tradiție legată de sistemul de familie și de clanuri, pentru abhazi este foarte important locul de unde provine omul – din nord sau din sud. O importantă foarte mare o are autoritatea personală a liderului și în timp ce fostul șef al regiunii separatiste a Georgiei, Serghei Bagapș, a reușit să-și impună autoritatea, actualii lideri, atât șeful ales al regiunii, cât și liderul opoziției, nu sunt încă la fel cunoscuți și puternici.

În regiunea transnistreană lucrurile stau altfel, susține Vladimir Iastrebciak. El spune că sistemul politic în stânga Nistrului disputele sunt soluționate tradițional prin instrumente organizate, cum ar fi alegeri, referendumuri și alte procese. „E adevărat că și la Tiraspol au fost ieșiri în stradă, dar întrebarea este în ce măsură aceste acțiuni fuseseră într-adevăr o manifestare a unei nemulțumiri sau au fost totuși puse la cale de cineva”, notează Vladimir Iastrebciak.

Un alt expert, Anatoli Dirun, directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, notează că Abhazia are o tradiție politică în plin proces de tranziție, cu instituții slabe subordonate forțelor politice.

Anatoli Dirun
Anatoli Dirun

Anatoli Dirun: „În Transnistria câmpul politic este într-un proces de reformatare care s-a lungit deja prea mult. Și nu putem vorbi astăzi despre prezența unor forțe politice distincte, în afara uneia singure, a celei care se află la putere – partidul Obnovlenie. Dar acest lucru nu însemnă că acel nivel de nemulțumire și de neîncredere care s-a acumulat în societate în raport cu politicile promovate de partidul majorității nu se poate transforma în anumite focare de opoziție. Dar punctele de vedere diferite din societate trebuie să se manifeste nu prin acțiuni de stradă și tehnologii tip Maidan, ci prin dialog și prin funcționarea calitativă a instituțiilor politice, a mișcărilor și a partidelor.”

Ambii experți de la Tiraspol au fost de părere că în Transnistria sunt puțin probabile protestele de masă, chiar dacă gradul de tensiune în societate nu este unul neglijabil.

***

În Rusia, mai puțini copii născuți în tumultoșii ani 1990 înseamnă un număr și mai mic de nou-născuți în prezent. Datele oficiale arată o scădere naturală a populației cu până la cel puțin 300.000, potrivit Agenției guvernamentale de statistică, Rosstat, pentru 2019 – de trei ori mai mult decât un an mai devreme. Sergiu Culeac a sintetizat materialul realizat de serviciul de limbă rusă al postului nostru, Radio Svoboda.

Scăderea se înregistrează pentru al patrulea an consecutiv, fiind cel mai mare declin din ultimii 11 ani. Și chiar dacă numărul migranților a fost suficient de mare acum trei ani încât să poată acoperi pierderea naturală a populației, cifrele alarmante publicate în decembrie marchează sfârșitul a aproape un deceniu de creștere a natalității.

Cu toate acestea, experții nu s-au arătat surprinși de faptul că în Rusia mor tot mai mulți oameni și că se nasc tot mai puțini. Sunt ecourile tendințelor demografice ale generațiilor anterioare, subliniază Alla Ivanova, șefa Secției sănătate de la Institutul de cercetări sociopolitice din cadrul Academiei ruse de științe.

Alla Ivanova:„În primul rând, este vorba despre un număr relativ mare de persoane născute după cel de-al doilea război mondial, o perioadă de creștere a natalității, însă această generație a ajuns la bătrânețe. Firește, acest lucru determină creșterea mortalității. Iar natalitatea scade în Rusia, în primul rând, deoarece o generație relativ mică de femei născute în anii ’90 a atins vârsta reproductivă. Și este binecunoscut faptul că acea perioadă a fost marcată de o scădere semnificativă a numărului de nașteri. În următorii 10 ani Rusia va continua să se depopuleze din cauza declinului natural. Numărul total al populației ar putea crește doar dacă migrația va reuși să compenseze această scădere naturală.”

Asigurarea sporului natural al populației în Rusia a fost anunțată ca fiind una dintre cele mai importante priorități de către președintele Vladimir Putin la începutul actualului său mandat, în 2018. De altfel, liderul rus a deplâns afectele acestui fenomen și în discursul de miercuri despre starea națiunii în fața camerelor reunite ale Parlamentului rus. Potrivit lui Putin, criza demografică din Rusia reprezintă o ameninţare pentru viitorul ţării şi o provocare „istorică”, el anunțând noi măsuri de susţinere a familiilor pentru creşterea natalităţii. Anterior, Guvernul rus a lansat și un plan pentru atragerea a 10 milioane de migranți vorbitori de rusă în următorii cinci ani. Deocamdată, rezultatele inițiativei nu au fost convingătoare, menționează sociologul Alla Ivanova.

Alla Ivanova:„Este clar că, având în vedere nivelul nostru de viață și de dezvoltarea economiei, migranții cu înaltă calificare nu se grăbesc să vină în număr mare. Dar există și alte metode care pot fi utilizate, dar acestea nu sunt suficiente. De exemplu, autoritățile ar putea face mai mult pentru a atrage tinerii din străinătate să studieze în Rusia și să creeze stimulente pentru ca ei să rămână în țară după terminarea studiilor. Astfel de studenți se integrează treptat în mediul național, lingvistic și cultural. Deși această politică este încurajată în mod activ de specialiști, până acum nu a avut mari efecte.”

Rusia se află „în pragul dispariției”, este de părere economistul rus Aleksei Ulianov, membru al grupului consultativ al guvernului privind demografia și politica familială. Într-un interviu cu serviciul de limba rusă al Radio Europa Liberă, Ulianov a spus că principalele trei probleme care contribuie la criza demografică din Rusia, pe lângă consecințele natalității scăzute din trecut, sunt avorturile, consumul de alcool și tutun.

Aleksei Ulianov: „Este de neînțeles faptul că avorturile în Rusia sunt până în prezent finanțate de stat. Pentru majorarea salariilor medicilor nu sunt bani, dar pentru servicii de avort se găsesc surse financiare. Nu mă refer la întreruperile de sarcină recomandate de specialiști. Țara noastră se află în pragul dispariției și nu pot înțelege cum avorturile sunt plătite din buget. Populația crește doar în orașele mari, în timp ce majoritatea țării se transformă într-un deșert. Cu toate acestea, în condițiile unei crize bugetare, guvernul alocă bani pentru finanțarea avorturilor.”

Rusia a călcat de mai multe ori pe aceeași greblă și nu are sens să o facă din nou, avertizează sociologul Alla Ivanova, în opinia căreia restricțiile radicale ar putea duce la numeroase consecințe negative.

Alla Ivanova: „Cunoaștem foarte bine consecințele care pot urma: creșterea ratei mortalității materne și a avortărilor ilegale, înflorirea businessului criminal în acest domeniu, dar și înrăutățirea sănătății femeilor, inclusiv a celei reproductive, adică creșterea infertilității. Acordarea de consultații, de ajutor social, psihologic și economic – iată calea ce poate duce spre o reducere treptată a numărului de avorturi. Iar numărul de avorturi scade și vom continua să mergem pe această cale.”

Pentru următorii 16 ani, Agenția guvernamentală rusă de statistică – Rosstat – a lansat trei prognoze demografice posibile. Estimarea optimistă arată o îmbunătățire a sporului natalității și a speranței de viață, dar și o creștere a numărului migranților în Rusia, astfel încât populația țării să ajungă până la peste 150 milioane de oameni. Prognoza moderată indică o populație de 143 de milioane, iar conform scenariului pesimist, care se bazează pe un declin natural continuu și un eșec al politicii de migrație, numărul rușilor ar putea să coboare la puțin peste 134 de milioane.

Previziunile Națiunilor Unite pentru Rusia sunt chiar mai alarmante. Dacă tendințele se vor păstra, atunci numărul rușilor ar putea ajunge, către anul 2100, la doar 84 de milioane.

Aici e Radio Europa Liberă

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG