Autorii petiției, membri ai Asociației Părinți Solidari, amenință cu proteste și în lumea fizică, pe treptele din fața Casei Guvernului. Critica demersului, căci există și critică, s-a limitat deocamdată la mediul online, acolo unde oamenii se pot întâlni fără a se teme că-și vor da unul altuia COVID-19.
Regimul de funcționare pe internet a instituțiilor de învățământ are mai mulți adversari decât susținători. Numai că cele două tabere operează, de regulă, cu argumente din categorii diferite. Mulți elevi, dar și dascăli cred că lecțiile virtuale nu dau rezultate. Iar părinții, în sarcina cărora a fost pusă asigurarea logistică a orelor de la distanță, atrag atenția că sunt angajați și nu au condiții de muncă adaptate.
Activiștii de la asociația „Părinți Solidari”, care se declară împotriva învățământului online, sunt convinși că are de suferit calitatea educației, întrucât nici profesorii și nici elevii nu au la îndemână cele mai potrivite instrumente pentru învățarea de la distanță. Demersul asociației, care anunță o acțiune de protest pe timp de pandemie nu este împărtășit de toți părinții.
Svetlana Pascaru are doi copii de vârstă școlară. Ea consideră că pe fundalul creșterii numărului de îmbolnăviri, decizia de a trece temporar la studierea online a fost motivată: „Atunci când e la distanță, e mai greu, categoric. Am fost prezentă la unele lecții ale copiilor și într-adevăr, uneori internetul cade, uneori e slab și nu se aude foarte bine ce pronunță pedagogul. Mai ales dacă e vorba de o temă nouă pentru copil, atunci e foarte greu ca el să înțeleagă. Dar luând în considerație că această decizie nu e pentru totdeauna, nu se dezbate situația că trecem pentru totdeauna la lucrul online, atunci pentru mine este prioritară viața și sănătatea.”
Trecerea temporară la învățarea online nu i-a luat pe nepregătite pe profesori, dar nici nu i-a bucurat. Vera Burlacu predă limba și literatura română la Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni. Ea compară învățarea online cu un lucru făcut pe dibuite, întrucât nu există certitudinea unei lecții înțelese de toți elevii:
„Eu îi învăț din clasa a cincea și deja știu care sunt posibilitățile lor, care le sunt dorințele, care e atitudinea lor, dar care e profesor nou și nu știe, e foarte dificil. Nu vedem reacțiile și copiii, care înțeleg, care nu, care părintele nu știe cum să îl ajute. Facem lecții așa și mizăm pe faptul că sunt copii conștienți și mai învață de sine stătător.”
Liuba Mițcul, o altă învățătoare din Cocieri, cu care am stat de vorbă, face lecții online cu elevi de clasa a doua și spune ea, lucrurile au început să funcționeze doar după ce a înțeles cum să mențină legătura de la distanță cu toți elevii:
Să spun că e ușor, nu e ușor, fiindcă foarte mult timp îți iau aceste ore
„Îi văd pe toți, au o deprindere de a deschide microfonul când sunt întrebați, dacă vor ceva să zică ridică pixul și atunci când ridică pixul în sus înseamnă că ceva nu e clar sau au o întrebare, adică avem niște reguli. Să spun că e ușor, nu e ușor, fiindcă foarte mult timp îți iau aceste ore. Dar copilul trebuie să cunoască, că începând cu clasa a II-a, noi punem baza la matematică, limba română și științe. Și dacă o să fie o scăpare acum, atunci se duce totul de râpă.”
Pandemia de Covid și restricțiile sanitare au impus trecerea la învățarea online nu doar în Republica Moldova. O moldoveancă stabilită la Londra, Mariana Onucu Cecan mărturisește că și acolo, studierea de la distanță le-a dat bătăi de cap la începutul pandemiei.
Ulterior, instituțiile de învățământ au creat platforme digitate pentru interacțiunea cu elevii și comunică regulat cu părinții despre performanțele lor: „Practic în toată ziua școala îți trimite mail-uri, îți trimite mesaje. Școala te ține la curent, școala te întreabă, școala îți explică. Ca și părinte, nu poți să se rupi de școală. În plus, ei ne raportează în fiecare săptămână care sunt rezultatele copilului meu, cum a participat, cât de implicat a fost. În timpul lecțiilor la engleză, de exemplu, dacă lucrează asupra unui text, lor li se dă sarcini online pe care ei le fac și profesorul imediat vede cine se implică, cum face și ce face.”
În pofida crizei sanitare, majoritatea părinților din Republica Moldova optează pentru prezența elevilor în sălile de clasă, arată un studiu recent al Institutului de Politici Publici. În opinia părinților chestionați, școala nu i-a informat suficient despre condițiile învățământului la distanță și nu le-a cerut opinia despre formulele de organizare. Totodată jumătate din respondenți recunosc că niciodată nu au încercat să influențeze deciziile legate de educația copiilor.
