Ziua de 27 ianuarie se marchează anual pe plan internațional ca Ziua Comemorării Holocaustului, cum i se spune genocidului căruia i-au căzut victime milioanele de evrei uciși de Germania nazistă și aliații ei în timpul celui de-al doilea război mondial. Ca și în cazul altor adevăruri istorice tragice, a existat și există tendința trecerii sub tăcere, a minimalizării, a negării sau chiar a justificării rolului jucat în Holocaust de alte națiuni decât cea germană. România, de pildă, a început abia de curând să facă cât de cât lumină în acest episod al istoriei sale; iar Moldova dintre Prut și Nistru, al cărei teritoriu variabil a figurat proeminent în lichidarea evreilor, face și ea pași în aceeași direcție, inclusiv prin colaborare cu Bucureștiul. Liliana Barbăroșie:
Republica Moldova, care a început din 2015 să consemneze oficial Ziua Holocaustului, organizează anual în această perioadă expoziții, mese rotunde, evenimente publice și ceremonii. La cea din acest an au participat șefa statului, Maia Sandu, și șefa guvernului, Natalia Gavrilița, care au vorbit despre pace, democrație și responsabilitatea oamenilor de stat în fața istoriei și a viitorului:
„Nu putem schimba trecutul, dar putem să ne asigurăm că generațiile viitoare nu se vor confrunta cu astfel de urgii. Avem responsabilitatea nu doar de a păstra memoria, dar și a acționa fără teamă și cu neclintită hotărâte față de manifestările extremiste,” a spus în discursul său președinta Maia Sandu.
„Nimeni niciodată nu a câștigat vreun război. Trebuie să pledăm răspicat pentru pace. Trebuie să facem tot ce ne stă în puteri ca tragedia Holocaustului să fie cunoscută, iar costul urii să fie înțeles de fiecare”, a spus, la rândul ei, Natalia Gavrilița, subliniind totodată dificultatea momentului actual internațional cauzată de situația pandemică și amenințarea cu război a Ucrainei.
Ceea ce a remarcat ambasadorul român, Daniel Ioniță, într-un lung mesaj publicat de dimineață pe pagina de FaceBook a reprezentanței diplomatice la Chișinău, e că România depune eforturi pentru a-și asuma acele pagini neplăcute din istoria sa și a omenirii. „Deportările evreilor și romilor au fost puse în practică de criminali ai regimului Antonescu condamnați pentru crime de război,” a scris diplomatul.
„E o lecție care trebuie să ne ghideze drumul european”, arată ambasadorul într-o frază următoare.
„Educația despre Holocaust trebuie să devină un punct de reper pe agenda noastră comună,” a mai spus ambasadorul în același mesaj.
Din 2015, când și-a trecut oficial în calendar ziua memoriei pentru victimele Holocaustului, Chișinăul a întreprins câțiva pași, unii în colaborare cu Bucureștiul, pentru crearea unor condiții mai bune de cunoaștere și înțelegere a evenimentelor tragice, vizându-i în special pe evrei și romi, din urmă cu opt decenii. Printr-o declarație din 2016, parlamentarii moldoveni au aprobat concluziile unui raport al comisiei românești de studiere a Holocaustului și s-au angajat să lupte cu negarea acestuia.
În același timp, guvernele moldovene au schițat și ele mai multe eforturi, spunând că vor crearea unui muzeu de istorie a evreilor și reabilitarea de cimitire evreiești.
La aceeași ceremonie de joi, care s-a ținut la monumentul dedicat victimelor fascismului din capitală moldoveană Chișinău, Alexandr Bilinkis, director al comunității evreiești din Moldova a spus, însă, că muzeul ar exista deocamdată „doar pe hârtie”.
