Iranul trage asupra unor nave în Strâmtoarea Ormuz. Trump: „Nu ne pot șantaja”

Europa Liberă Moldova

18 aprilie, 2026 update 18 aprilie, 2026

Petroliere și nave de transport în Strâmtoarea Ormuz, 18 aprilie 2026

Speranțele privind reluarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz s-au dovedit a fi de scurtă durată. Pe 18 aprilie, forțele iraniene au atacat cel puțin trei nave civile, la scurt timp după ce Teheranul a anunțat că își retrage decizia de a redeschide această cale navigabilă vitală.

Organizația pentru Operațiuni Comerciale Maritime din Regatul Unit (UKMTO), un organism de monitorizare a securității navale, a prezentat detalii despre trei atacuri – primele incidente de acest fel de la începutul unui armistițiu pe 8 aprilie.

În primul incident, două ambarcațiuni ale Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) au tras asupra unui petrolier fără avertisment, potrivit UKMTO.

Ulterior, organizația a declarat că un vas de containere a fost „lovit de un proiectil”, în timp ce un al treilea vas a fost la un pas de a fi atacat.

Vorbind la Washington, președintele SUA, Donald Trump, a declarat: „Au fost puțin cam îndrăzneți... Au vrut să închidă din nou strâmtoarea, știți, așa cum fac de ani de zile. Și nu ne pot șantaja.”

Dar Trump a mai spus că au loc „discuții constructive” cu Iranul și că „vom avea informații până la sfârșitul zilei”.

Mai devreme, datele privind monitorizarea transporturilor maritime arătaseră că mai multe nave au traversat strâmtoarea. Însă multe au făcut cale întoarsă după ce s-a aflat de decizia Iranului și de atacurile IRGC.

Compania de informații maritime Windward a notat într-o postare pe rețele că 13 nave au făcut un „viraj în U brusc, ilustrând volatilitatea situației”.

Evenimentele dramatice au urmat unei atmosfere de optimism din ziua precedentă, când prețurile globale ale petrolului au scăzut brusc, în urma anunțului inițial al Iranului de a redeschide strâmtoarea.

Însă, optimismul s-a risipit după ce mass-media de stat iraniană a anunțat că decizia de a deschide strâmtoarea a fost revocată, ca răspuns la decizia președintelui american Donald Trump de a menține blocada navală a țării sale asupra Iranului.

Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al SUA, prezentând situația din Strâmtoarea Ormuz la o conferință de presă la Pentagon, Washington, 16 aprilie 2026

„Atâta timp cât trecerea navelor provenite din Iran [sau] cu destinația Iran rămâne amenințată, statutul Strâmtorii Ormuz va rămâne neschimbat”, se arată într-o declarație a comandamentului Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).

Un obstacol în calea păcii

Situația strâmtorii reprezintă un punct central al disputei dintre Washington și Teheran.

Înainte de război, aceasta era ruta prin care se transportau 20% din livrările mondiale de petrol și GNL. Strâmtoarea este practic închisă pentru trafic din 28 februarie, când SUA și Israelul și-au lansat campania de atacuri aeriene asupra Iranului.

Măsurile luate de Iran pentru a o închide au provocat o creștere vertiginoasă a prețurilor la petrol și au zguduit economia mondială.

Redeschiderea strâmtorii este o cerință cheie a SUA în cadrul negocierilor de pace, iar anunțul Iranului din 17 aprilie, care indica posibilitatea reluării transporturilor maritime, părea să sugereze că se conturează un progres diplomatic.

Acesta a urmat intrării în vigoare a unui armistițiu în Liban, care fusese o cerință a Iranului.

Mai târziu, pe 17 aprilie, Trump a declarat că nu mai există „diferențe semnificative” între Washington și Teheran și că negocierile vor continua în weekend.

„Vom vedea cum se vor desfășura lucrurile, dar ar trebui să fie bine, niște discuții foarte bune”, a spus el. „Se întâmplă multe lucruri bune.”

Dar acest moment de maxim optimism a fost urmat de o serie de semnale negative.

Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele parlamentarului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, l-a acuzat pe Trump că spune „minciuni” și a afirmat că „odată cu continuarea blocadei [SUA], Strâmtoarea Ormuz nu va mai rămâne deschisă”.

Această amenințare a fost pusă în aplicare câteva ore mai târziu, la scurt timp după ce s-a anunțat că principalul mediator pakistanez, șeful armatei, mareșalul Asim Munir, a părăsit Teheranul după trei zile de discuții.

Nu este clar ce perspective mai există acum pentru reluarea discuțiilor directe, după eșecul negocierilor dintre SUA și Iran de la Islamabad din 11 aprilie.

Străzile se cufundă în întuneric, fabricile își închid porțile. Imaginile crizei energetice provocate de războiul cu Iranul

1/12 Un fermier la o benzinărie din Manikganj, Bangladesh, pe 8 aprilie, aflând că s-a epuizat stocul de motorină. Penuria globală de combustibil, provocată de decizia Iranului de a bloca trecerea petrolului și gazelor prin Strâmtoarea Ormuz, ca răspuns la atacurile SUA și Israelului, se resimte în întreaga lume, în special în Asia. Regiunea importă aproximativ 60% din totalul țițeiului său din Orientul Mijlociu.

2/12 Magazine închise la Cairo, pe 28 martie, după ce guvernul egiptean a dispus închiderea unităților comerciale până la ora 21:00, pe fondul crizei energetice provocate de conflictul SUA și Israel cu Iranul.

3/12 Un pescar participă la blocarea portului din Ajaccio, pe insula franceză Corsica, pe 7 aprilie. Marinarii de pe insulă protestau împotriva „spiralei mortale” a prețurilor la combustibil, care sunt mai mari pe insula lor decât în Franța continentală.

4/12 Mașinile și motocicletele fac o coadă lungă în fața unei benzinării din Dhaka, Bangladesh, pe 6 aprilie. Penuria din țară a fost pusă pe seama „cumpărăturilor din panică”, pe fondul incertitudinii privind aprovizionarea cu combustibil a Bangladeshului.

5/12 Un soldat păzește intrarea într-un depozit de petrol din Dhaka, pe 3 aprilie. Guvernul din Bangladesh a dislocat trupe militare și forțe de poliție la depozitele de combustibil din întreaga țară, pe fondul crizei energetice actuale.

Comercianții din Islamabad, Pakistan, își închid magazinele mai devreme în data de 7 aprilie. Guvernul pakistanez a dispus, pe 6 aprilie, ca piețele și centrele comerciale să se închidă până la ora 20:00, ca parte a măsurilor de economisire a energiei.<br><br> — 6/12 Comercianții din Islamabad, Pakistan, își închid magazinele mai devreme în data de 7 aprilie. Guvernul pakistanez a dispus, pe 6 aprilie, ca piețele și centrele comerciale să se închidă până la ora 20:00, ca parte a măsurilor de economisire a energiei.

7/12 O fabrică de ceramică închisă la Morbi, India, pe 5 martie. Sute de fabrici și ateliere și-au întrerupt activitatea din cauza penuriei de combustibil necesar pentru cuptoarele cu consum ridicat de gaz din industria ceramică indiană.

8/12 Oamenii își umplu recipientele cu apă de la un camion în Havana, Cuba, pe 19 martie, după ce penuria acută de combustibil a afectat funcționarea instalațiilor de pompare a apei din țară. Criza din Cuba este mai veche decât aceea din restul lumii, fiind provocată de atacarea Venezuelei de către SUA la începutul anului. Venezuela era principalul furnizor de petrol al Cubei. De atunci, cubanezii au primit petrol din Rusia, în cantitate limitată.

9/12 Un voluntar din Chicago, statul Illinois, ține în mână un cupon la o benzinărie, pe 4 aprilie, în cadrul unui eveniment în care un om de afaceri local s-a angajat să doneze combustibil în valoare de 200.000 de dolari.

10/12 Un bărbat repară o bicicletă într-un magazin din Quetta, Pakistan, pe 7 aprilie, în timp ce navetiștii caută modalități de a renunța temporar la motociclete pe fondul creșterii prețurilor la combustibil.

11/12 Un muncitor cu saci de granule de plastic într-un depozit din provincia Guangdong, China, pe 1 aprilie. Produsele din plastic sunt fabricate din combustibili fosili, iar experții avertizează că prețul acestui material va crește pe fondul majorării prețurilor petrolului.

12/12 O fată din Sudanul de Sud folosește o lampă solară pentru a învăța, pe fondul raționalizării energiei electrice din această țară africană, care, potrivit unor surse, ar fi fost declanșată și ea de conflictul dintre SUA și Israel cu Iranul.

Soarta uraniului îmbogățit

Există, de asemenea, o incertitudine persistentă cu privire la un alt obstacol major în cadrul negocierilor – soarta celor aproximativ 450 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit deținute de Iran.

Pe 17 aprilie, președintele SUA a repetat sugestia sa că Teheranul a acceptat să renunțe la acesta.

A rămas o oarecare confuzie cu privire la materialul la care se referea exact Trump. Teheranul a negat că ar fi acceptat să renunțe la stocul său, afirmând că „uraniul îmbogățit al Iranului nu va fi transferat nicăieri”.

„Transferul uraniului îmbogățit al Iranului către SUA nu a fost niciodată adus în discuție în cadrul negocierilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Teheran, Esmail Baqaei.

⁠Reuters l-a citat pe Trump referindu-se la un „praf nuclear” și a afirmat că acesta ‌va fi recuperat „foarte curând”.

Mențiunea lui Trump privind „praful nuclear”, potrivit Reuters, era o ⁠referire la ‌ceea ce el crede că a rămas după ce SUA și Israelul au bombardat instalațiile nucleare ale Iranului în iunie 2025, deși Trump s-a referit ocazional la uraniul îmbogățit ca fiind „praf nuclear”.

Ulterior, vorbind cu reporterii din Phoenix, Trump s-a referit, de asemenea, la ceea ce el a numit „praf nuclear”.

„Cineva a întrebat: cum vom recupera praful nuclear? Îl vom recupera intrând în Iran, cu multe excavatoare”, a spus Trump. „Dar vom intra împreună cu Iranul. Îl vom recupera. Îl vom aduce acasă, în SUA, foarte curând.”

El a adăugat că nu vor fi tranzacții financiare în cadrul unui acord cu Iranul. Unele surse media au sugerat că SUA ar urma să deblocheze activele iraniene înghețate în schimbul dreptului de a prelua controlul asupra uraniului îmbogățit al Teheranului.

Cu informații de la corespondentul RFE/RL, Alex Raufoglu, și Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te