Președintele american, Donald Trump, a îndemnat Rusia să accepte o încetare a focului de 30 de zile în Ucraina, avertizând-o că-i va aplica sancțiuni suplimentare dacă va refuza.
Moscova nu a răspuns de îndată propunerii, în mod oficial, dar din declarațiile cu titlu personal ale unui consilier de la Kremlin s-a putut înțelege că nu este interesată de un asemenea aranjament - o poziție criticată imediat de Kiev.
„Rusia nu are altă soluție decât încetarea focului. Dacă va fi nevoie, o vom sancționa, dar sper că nu va fi nevoie”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă, pe 12 martie.
„În plan financiar, putem face lucruri foarte neplăcute, foarte rele, devastatoare pentru Rusia, dar nu vreau”, a mai spus el.
Comentariile sale veneau la o zi după ce Kievul a fost de acord cu încetarea temporară a focului, după nouă ore de discuții cu oficiali ai administrației Trump în Arabia Saudită.
Joi, agenția de știri de stat rusească, TASS, a anunțat, citând aplicația FlightRadar, că o cursă aeriană specială avându-l la bord pe Steve Witkoff, emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, a aterizat la Moscova, iar purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a fost citată în același timp cu declarația că ar putea avea loc „chiar astăzi” contacte ruso-americane pe tema Ucrainei.
Steve Witkoff a jucat un rol important în discuțiile americano-ruse din Arabia Saudită și pare să preia conducerea acestui efort diplomatic, chiar dacă Trump are și un emisar pentru Ucraina și Rusia, anume Keith Kellogg.
Rușii nu vor militari străini în Ucraina și nici armistițiu scurt
Rusia a declarat joi, când au apărut primele știri despre contacte diplomatice cu SUA, că țările care vor desfășura forțe de menținere a păcii în Ucraina se vor angaja într-un „conflict armat direct" cu Moscova, iar Rusia va răspunde la aceasta prin „toate mijloacele disponibile".
Ucraina a solicitat aliaților săi europeni să desfășoare contingente militare pe teritoriul său după încheierea conflictului de trei ani, pentru a se proteja împotriva unor viitoare atacuri din partea Rusiei.
Franța și Marea Britanie au sugerat că ar putea desfășura forțe de menținere a păcii, dar Moscova a respins această idee - fie ca parte a unei încetări a focului, fie ca o garanție de securitate pe termen lung pentru Ucraina. Țări NATO vecine cu Ucraina, ca România sau Polonia, au spus limpede că nu vor trimite trupe acolo.
„Este absolut inacceptabil pentru noi ca unități militare ale altor state să fie staționate în Ucraina, sub orice steag", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, în cadrul unui briefing.
Tot joi, consilierul de la Kremlin Iuri Ușakov, care a spus că a vorbit în ajun cu omologul său american Mike Waltz, a comentat mai degrabă cu scepticism ideea armistițiului, spunând că ucrainenii l-ar folosi ca pe o pauză de reînarmare.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că lipsa unui răspuns „semnificativ" din partea Moscovei la propunere de încetare a focului de 30 de zile din partea Statelor Unite înseamnă că Kremlinul dorește să continue lupta în Ucraina.
„Din păcate, de mai bine de o zi deja, lumea nu a auzit încă un răspuns semnificativ din partea Rusiei la propunerile făcute. Acest lucru demonstrează încă o dată că Rusia caută să prelungească războiul și să amâne pacea pentru cât mai mult timp posibil. Sperăm că presiunea SUA va fi suficientă pentru a obliga Rusia să pună capăt războiului", a spus Zelenski într-o declarație pe social media.
Are Trump ac de cojocul rușilor?
Trump a făcut din încetarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, care durează de mai mult de trei ani, o prioritate absolută de la preluarea celui de-al doilea mandat în urmă cu mai puțin de două luni, trimițându-și rapid înalți oficiali la Moscova și Kiev pentru a pregăti terenul pentru discuțiile de pace.
El a folosit influența semnificativă a Washingtonului asupra Ucrainei - și anume ajutorul militar și schimbul de informații - pentru a face Kievul să accepte propunerea de încetare a focului, care, dacă ar fi pusă în aplicare, ar lăsa aproape 20% din țară în mâinile Rusiei, cel puțin pentru moment.
Trump nu are însă acest tip de influență asupra Rusiei, care a supraviețuit destul de bine sancțiunilor americane și europene severe impuse ca pedeapsă pentru agresiunea declanșată împotriva Ucrainei.
Putin ar putea încerca să tergiverseze discuțiile cu SUA cu privire la o încetare a focului pentru a îmbunătăți poziția Rusiei pe câmpul de luptă și, prin urmare, la masa negocierilor, atunci când și dacă Moscova și Kievul vor încheia un acord de pace.
În timp ce Trump vorbea la Casa Albă, miercuri seară, Putin vizita trupele din regiunea rusă Kursk, unde au loc în prezent lupte grele, iar forțele Moscovei avansează.
Ucraina a cucerit o parte din regiunea Kursk într-o incursiune discretă în luna august, considerată un efort de a deturna forțele ruse din estul Ucrainei și de a utiliza teritoriul ca monedă de schimb la eventuale negocieri de pace.
Această strategie riscă acum să dea greș, căci forțele ruse îi scot treptat pe ucraineni din Kursk. Forțele rusești au recucerit mai mult de jumătate din teritoriul capturat inițial de Ucraina.
A fost prima vizită a lui Putin la Kursk de la incursiune și semnalează avantajul pe care Rusia îl are în acest teatru de război. Liderul de la Kremlin și-a îndemnat trupele să recucerească regiunea în întregime „cât mai curând posibil”.
Comandantul militar de vârf al Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat că luptele continuă la Sudja, cel mai mare oraș din zona ocupată de Ucraina.
Relatări neconfirmate din 12 martie au indicat că Ucraina a început să-și retragă unitățile, iar oficialii ruși au afirmat că trupele lor au capturat mai multe așezări, inclusiv Sudja.
„În ciuda presiunii crescute din partea forțelor ruse și nord-coreene, vom menține apărarea regiunii Kursk atâta timp cât este adecvat și necesar”, a scris, totuși, Sîrski pe Telegram .
Într-o postare pe Facebook, el a declarat că salvarea vieților soldaților este o prioritate și că trupele ucrainene „vor manevra către poziții mai favorabile, dacă va fi necesar”, formulare adesea folosită pentru a descrie o retragere.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
