Tudor Cojocariu este activist civic și un cunoscut blogger din Republica Moldova stabilit la București. Lina Grâu a stat de vorbă cu el, întrebându-l despre cum se vede situația din Republica Moldova din perspectiva tinerilor plecați din țară, dacă și în ce condiții ar putea deveni aceasta atractivă pentru o eventuală revenire și care ar putea fi implicarea diasporei în perspectiva alegerilor care vor urma.
Europa Liberă: Dle Tudor Cojocariu, sunteți din Republica Moldova, sunteți stabilit la București, lucrați aici. Cum se vede situația din Republica Moldova din perspectiva unui tânăr stabilit în afara Republicii Moldova, în cazul de față – la București? Dvs. urmăriți situația de acolo. Cum vi se pare din punct de vedere politic și din punctul de vedere al atractivității pentru diasporă, din perspectiva de a reveni la un moment dat în patrie?
Tudor Cojocariu: „Atractivitatea scade pe zi ce trece, pentru că noi atunci când evaluăm situația de acolo sau percepția noastră îi creată de ceea ce auzim și vedem acolo de la oamenii care chiar locuiesc acolo. Pentru noi e foarte simplu să judecăm sau să dăm aprecieri negative sau pozitive la ceea ce se întâmplă acolo, dar cred că cel mai corect ar fi să ne bazăm pe ceea ce ne spun oamenii pe care îi cunoaștem și oamenii pe care nu-i cunoaștem, dar care ne influențează prin prisma analizelor care în continuare se publică.
Și sper să mai rămână ONG-uri și experți independenți în Republica Moldova, pentru că observ că există și un asalt al guvernului asupra ONG-urilor și asupra finanțărilor externe. Ceea ce iarăși e un lucru foarte îngrijorător, având în vedere că sunt foarte multe domenii politizate în sens negativ, oameni care sunt obligați să intre în partid și care nu mai reușesc să-și păstreze neutralitatea.
Deci, lucrurile îmi par mai negative decât au fost vreodată, cel puțin din ceea ce-mi amintesc eu la cei 30 și ceva de ani ai mei.”
Europa Liberă: Oricum e perioada rețelelor de socializare, oricum informația circulă. Cum vedeți Dvs. perspectiva unei eventuale reveniri în Republica Moldova, în ce condiții, în ce context ați putea reveni? Zâmbiți, probabil că e o întrebare care...
Tudor Cojocariu: „Zâmbesc, dar zâmbesc trist, pentru că am făcut deja asta o dată, am încercat. Fiind în anul întâi de master, împreună cu foarte mulți colegi de-ai mei, mai mici sau mai mari, unii dintre ei imediat după absolvirea studiilor de licență, ceilalți deja tineri specialiști în domeniile lor, absolvenți de master sau chiar doctoranzi sau doctori în anumite domenii, care au făcut asta la un moment dat, în 2010, 2011 și cam până prin 2012 cred că a durat acest val de reîntoarcere în Republica Moldova, respectiv re-plecare din Republica Moldova. A trecut prea puțin timp de atunci ca să mai vrem prea curând să ne mai
Nu mai există nici încredere în instituțiile Republicii Moldova, nu suficientă pentru a ne determina să ne întoarcem în orice caz.
întoarcem noi, poate acei care au absolvit anul acesta sau care... Nu știu dacă mai sunt invitați, pentru că mulți dintre noi am fost invitați atunci. Mulți dintre noi erau implicați politic în cele trei partide care formau atunci alianța, exista un fel de parteneriat chiar și la nivelul studenților, indiferent dacă erau membri ai partidelor sau doar susținători, votanți, exista un fel de pact de colaborare și de respect reciproc pentru această agendă de reforme în spirit european a Republicii Moldova. Acum nu mai există nici aderenți la aceste partide, aderenți pe bune, nu aderenți forțați sau cumpărați, sau nu știu cum. Și nu mai există nici încredere în instituțiile Republicii Moldova, nu suficientă pentru a ne determina să ne întoarcem în orice caz, mulți dintre noi ne uităm cu atât mai mult spre Vest, dacă nu spre România. Ne-am cam întors fața de la Republica Moldova. Acesta-i un fapt trist, dar eu cred că arată situația reală de azi.”
Europa Liberă: Ce v-a făcut să ajungeți la această concluzie în care spuneți că chiar ați ajuns la situația în care diaspora și-a întors fața dinspre țara din care a plecat, chiar dacă la un moment dat existau și proiecte pentru atragerea celor din diasporă, și programe ș.a.m.d.? Ce a adus la această stare de spirit în care Republica Moldova nu mai este atractivă pentru propriii ei cetățeni?
Tudor Cojocariu: „În primul rând, îmi vine greu să vorbesc în numele diasporei, pentru că noi în România suntem altceva decât diasporă, suntem români în România. Sigur că țin legătura cu cei din Italia, Spania, Anglia, din Vest, în general. Am și rude, am prieteni în Rusia, evident, ca orice moldovean, dar care cu atât mai mult nu au niciun fel de intenție de a se întoarce și de a contribui la dezvoltarea societății. Cei din Vest, în schimb, la fel ca și noi, acei din România, vedem cum autoritățile publice, reprezentanții lor pur și simplu mint în fiecare zi, mint
Când vezi această barieră abstractă pusă în fața oamenilor prin lipsa de transparență, prin furturile din sistemul bancar, prin corupția pe care o folosesc zi de zi pentru a extrage resursele din bugetul de stat, pentru a fura propriu-zis, nu mai vrei să te întorci, pentru că nu știi de unde să începi.
non-stop, nu permit nimănui să le conteste argumentele, viziunea, minciunile până la urmă. Și când vezi asemenea lucruri, și când vezi această barieră abstractă pusă în fața oamenilor prin lipsa de transparență, prin furturile din sistemul bancar, prin corupția pe care o folosesc zi de zi pentru a extrage resursele din bugetul de stat, pentru a fura propriu-zis, nu mai vrei să te întorci, pentru că nu știi de unde să începi. Noi atunci aveam un fel de bază pe care să construim, exista o voință a tuturor celor trei partide, declarativă evident, dar de asta ne-am convins ulterior, nu aveam de unde să știm atunci, nu eram nimeni clarvăzători. Acum însă nu credem în niciun caz în cei care sunt la putere și, respectiv, să te întorci... Sigur că susținem opoziția, așa cum este ea, doar pentru că aceștia n-au mai fost la putere, pentru că au mesaje cât de cât coerente, la fel cum aveau și unii dintre acei care sunt acum la putere, dar nu toți, și pentru că poate o să aibă aceștia disponibilitatea și capacitatea de a dezvolta societatea într-un fel sau altul.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să explicați unui coleg de-al Dvs. situația din Republica Moldova ori cuiva care nu prea este la curent cu ce se întâmplă acolo, ce i-ați spune?
Tudor Cojocariu: „I-aș spune că în acest moment Republica Moldova nu se dezvoltă, i-aș spune că sistemul instituțional este putred, că este acaparat de un grup foarte restrâns de oameni care exploatează și parazitează resursele statului în interes propriu și că e foarte mult de muncă, dacă vrei să schimbi ceva sau pur și simplu dacă vrei să trăiești bine acolo și că e nevoie sau vei fi obligat să respecți un set de reguli care s-ar putea să n-aibă nicio legătură cu democrația, cu libertatea, cu transparența, cu valorile europene ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Guvernarea de la Chișinău a stabilit data alegerilor pentru 24 februarie 2019, o dată mult întârziată față de ceea ce se aștepta până de curând. Cum vedeți Dvs. lucrul acesta, cum vă explicați această întârziere? Și cum vedeți posibila implicare a celor din străinătate în aceste alegeri?
Tudor Cojocariu: „Mi-e greu să explic această decizie a lor. În mod cert este bazată pe niște calcule electorale, nu pe alte argumente, pe care nici măcar nu s-au obosit să le dea publicului larg. După cum știm, în ultimul timp au exercitat un asalt asupra instituțiilor de drept, asupra sistemului financiar. Această lege a amnistiei fiscale despre care auzim în ultima perioadă cu scopul de a-i scuti de griji și de răspundere până la
Probabil că mizează pe memoria politică scurtă a cetățenilor, a alegătorilor lor și pe faptul că au să poată să-i mituiască mai ușor cu condiția ca până atunci să nu mai facă mari porcării.
urmă pe hoții care ne-au furat banii din buzunarele noastre, ale tuturor contribuitorilor la bugetul de stat. Probabil că mizează pe memoria politică scurtă a cetățenilor, a alegătorilor lor și pe faptul că au să poată să-i mituiască mai ușor cu condiția ca până atunci să nu mai facă mari porcării. S-ar putea să se întâmple și asta, iar dacă o să se întâmple, estimez că o să se întâmple până prin septembrie, octombrie. Și nu mă refer neapărat la Parlament, ci la Guvern propriu-zic că, de fapt, banii acolo sunt și ei de acolo extrag toate resursele, legile sunt doar așa, ca să le „ușureze” munca. Acesta ar fi un motiv și un alt motiv ar fi ca protestele sau această atmosferă de protest – pentru că nu-i necesar neapărat să ieși în stradă ca să protestezi în ziua de azi – această atmosferă de revoltă a majorității populației Republicii Moldova, indiferent că se află acolo sau în altă parte, să se mai estompeze. Deci, cu cât timpul o să treacă și cu cât n-o să mai comită abuzuri prea mari, cu atât șansele lor de a-i cumpăra pe alegători vor crește odată cu trecerea timpului. Altfel, dacă ar face azi alegeri, mă tem că nu le-ar ieși ceea ce vor ei.
Plus că după iarnă protestele și atmosfera de revoltă, în general, nu e chiar în apogeu; nici vara nu e, dar dacă ar fi făcut alegerile în noiembrie, atunci când ar fi putut deja să înceapă să le facă, le-ar fi oferit legea această oportunitate, probabil că s-ar fi aflat în acel moment după două luni – o bucată de septembrie, octombrie și o bucată de noiembrie – de proteste. Respectiv ar fi avut un scor cu mult mai mic decât vor avea în februarie, după calculele lor.
Dar nu sunt consultantul lor politic, nici n-aș vrea să fiu, și nu știu exact care sunt calculele. Dar în mod cert nu ne avantajează.”
Europa Liberă: Știm că în legea votului uninominal, care a fost adoptată de majoritatea dominată de Partidul Democrat, sunt rezervate trei mandate pentru diasporă. Credeți că este suficient asta pentru diasporă? Și credeți că diaspora ar avea un cuvânt cu adevărat de spus în alegerile parlamentare care urmează?
Tudor Cojocariu: „Este important cum se va mobiliza diaspora în sensul că una ar fi să voteze acolo unde se află, adică în orice altă țară decât Republica Moldova, care e o opțiune puțin eficientă. Și cealaltă opțiune, mai eficientă, ar fi să vină la ei acasă, unde își au domiciliul, în localitatea lor de reședință și să voteze acolo. De obicei ceea ce este eficient necesită niște investiții și e greu să ai rezultate mari cu efort mic și invers.
Prin urmare, în ceea ce mă privește cel puțin și în ceea ce-i privește pe oamenii din jurul meu care vor putea fără prea mari sacrificii să meargă la Chișinău, nouă ne e simplu, că suntem în București și ajungem repede. Noi vom merge și vom vota acolo aproape sigur, cel puțin asta ne propunem acum, dacă nu intervine nimic extraordinar.
Pe de altă parte, există sute de mii de moldoveni în Italia, în Anglia, Portugalia, Spania și în alte țări cu o diasporă numeroasă, care au curse directe cu avionul și care ar putea deja să-și facă de pe acum rezervări, să-și cumpere bilete de avion, de fapt, că în rest n-au nimic de făcut și să vorbească la serviciu eventual dacă mai vor să mai stea și după, pentru că alegerile sunt duminică.
Prin urmare, n-ar fi sacrificii extraordinare, în schimb am câștiga niște mandate în plus. Când spun am, mă refer la opoziție, pentru că e clar că diaspora va vota pentru partidele de opoziție oricare ar fi ele și la fel de clar este că cele trei mandate se vor duce la opoziție.”
Europa Liberă: Inclusiv acel din CSI, credeți Dvs.?
Tudor Cojocariu: „Nu. Asta urma să zic. Probabil că cele care sunt dedicate Vestului se vor duce la opoziție în mod cert. Deci, eforturi mari nu va fi cazul să se facă în această direcție. Deci eficientizarea resurselor trebuie să se întâmple și eu cred că noi suntem suficient de înțelepți, noi, cetățenii Republicii Moldova oriunde am fi noi, încât să înțelegem asta și să ne dedicăm niște resurse de timp și bani și de organizare, pentru a mări numărul reprezentanților noștri, că așa ar trebui să fie – ai noștri – în Parlament.”
Europa Liberă: Credeți că aceste trei mandate sunt suficiente pentru diasporă? Diaspora numără între câteva sute de mii și un milion ca populație plecată din Republica Moldova.
Tudor Cojocariu: „Rețin că în perioada în care se discutau în cele două părți ale baricadei, adică puterea și ceilalți, plebea, pe care ei nu-i consideră de concetățeni – îi consideră niște ratați care n-au treabă cu politica și cu societatea și care n-au niciun drept să se implice din perspectiva lor de primitivi autoritari – partea care nu era implicată, adică noi, societatea civilă, opoziția, cetățenii considerau că proporția ar fi fost undeva între 15 sau 20 la sută.
Ei n-au ascultat aceste argumente, au fost date argumente, au fost făcute rapoarte de ONG-urile care se ocupă din Republica Moldova. Rețin aici Promo-LEX, Centrul pentru Resurse Juridice parcă și alte think-tank-uri cu renume și cu reputație, și cu legitimitatea necesară în Republica Moldova, care au livrat aceste rapoarte și această expertiză către putere. Însă puterea le-a ignorat și a făcut așa cum crede ea, Plahotniuc cu Dodon împreună, evident. Și au considerat că e suficient. Păi în mod obiectiv, nu este suficient.”
Europa Liberă: Dar credeți că în situația asta diaspora ar putea înclina balanța chiar și cu efortul acesta mare spre care chemați Dvs., mai ales în contextul a ceea ce s-a întâmplat cu votul pentru Primăria Chișinău?
Tudor Cojocariu: „Sigur că după asemenea lovituri date propriilor cetățeni și ideii de democrație, în general, poți să te aștepți la orice. Și în cazul dat, dacă nu mai păstrăm niciun fel de speranță, înseamnă că putem nici să nu avem exprimări pe tema asta, nici să nu mai venim la rudele noastre și la prieteni în Republica Moldova; să uităm că există o asemenea pseudo-țară pe hartă, pentru că acum la cum funcționează instituțiile nu poți să-i spui că-i țară.
Dar omul cât trăiește speră și e normal să vrem mai mult și e normal să ne așteptăm că pe parcursul vieții noastre, căci suntem tineri, să vedem că Republica Moldova este un stat oarecum european în care instituțiile funcționează, în care votul contează și în care bunăstarea e accesibilă fiecărui cetățean.
Bine, nu s-au invalidat alegeri, nici Voronin n-a făcut asta; aceștia de acum bat toate recordurile, dar Voronin a făcut alte lucruri, Voronin n-a permis protestele, de exemplu. Au fost momente și mai grele, când s-au închis vămile, a fost urât. O să fie și acum urât. O să închidă și acum vămile probabil și n-o să ne dea voie. Nu știu, de exemplu cum îi obligă pe proprietarii de rute de maxi-taxi din republică să aducă oamenii în Chișinău, ei ar putea vorbi cu Cebotari să nu mai lucreze nici FlyOne în ziua aceea, să nu aducă oamenii din Italia. Ar putea să facă orice.
Dar asta nu înseamnă că noi n-o să găsim soluții. Sau că nu vrem cel puțin și că n-o să găsim soluții.”
