În perioada sovietică, nu exista dreptul de a călătorii în străinătatea,cum nu era nici dreptul de a emigra: plecarea peste hotare era „o recompensă” sau „hatâr”, făcut de autoritățile comuniste. Puținii norocoși, care primeau un pașaport și o viză de ieșire, urmau proceduri dure de selecție și lecții despre buna purtare peste hotare a omului sovietic. Cele mai mari înlesniri le aveau, poate, artiștii, savanții sau sportivii de performanță. Dar sigur nu cei cu o gândire crtică, un Rostopovich sau Saharov.