Șefii de stat și de guvern ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc joi și vineri, 20-21 octombrie, la Bruxelles pentru summitul european „de toamnă”. O întâlnire la vârf cu un meniu deosebit de încărcat, constând mai ales din găsirea unor soluții pentru criza prețului energiei și urmările războiului în curs dintre Rusia și Ucraina.
Un lucru e cert: nu se va discuta plafonarea prețului energiei, dorită de circa jumătate din statele membre și promovată activ de o țară cum e Belgia. O soluție în 27 ar fi foarte dificil de găsit, mai ales când ideologiile sunt foarte diferite. Germania se opune, de pildă, după cum se opun și țările nordice care promovează o ideologiei „a pieței libere”.
Criza energiei: între Berlin și Paris, «Rhin ne va plus»
Pe acest fundal, Franța și Germania au amânat o întâlnire bilaterală programată inițial pentru săptămâna viitoare. O decizie care slăbește echilibrul european în momentul deschiderii unui summit crucial al celor Douăzeci și Șapte pentru a răspunde la creșterea prețurilor energiei legată de războiul din Ucraina.
Această amânare arată profunzimea divergențelor dintre cele două maluri ale Rinului pe subiecte existențiale pentru viitorul Uniunii, de la reforma pieței interne a energiei până la solidaritatea financiară dintre cei Douăzeci și șapte, trecând prin Europa apărării, industria militară bilaterală. cooperarea și proiectul gazoductului MidCat. După cum a recunoscut purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Hebestreit, „există o serie întreagă de subiecte […] în care nu am ajuns încă la o poziție comună”.
Summit showtime: problema germană
Noaptea de joi spre vineri se anunță lungă. Chestiunea prețului energiei mai întâi: cel puțin 15 capitale, inclusiv a doua, a treia, a patra și a cincea țară din UE ca mărime, cer un plafon pentru prețul gazelor. Dar altele, inclusiv Germania, se opun la fel de ferm. Multe țări din UE cred, de asemenea, că este timpul să se discute despre o revigorare a SURE (sistemul care a permis UE să protejeze locurile de muncă în timpul pandemiei prin împrumuturi comune) sau NextGenEU (folosit pentru a finanța noi investiții), în timp ce alte țări cred că UE ar trebui să cheltuiască mai întâi până la capăt banii pe care îi are deja.
Dat fiind că Berlinul deține cheile oricărui compromis cu privire la orice, de la energie la împrumuturi comune, mulți lideri din bloc se întreabă dacă Olaf Scholz va fi mai maleabil decât de obicei. Sunt mari așteptări ca, după ce și-a ignorat partenerii luni de zile, Berlinul ar trebui să fie acum mai deschis la compromisuri.
Din păcate, încă recent, în loc să construiască un consens cu privire la o cale de urmat în Europa, politicienii germani s-au tot lăsat duși, săptămâni de-a rândul, de un val de autocompătimire găsită de mulți nedemnă, plângându-se de faptul că restul UE este nedreaptă și nu-i înțelege.
În realitate, Scholz și miniștrii săi nu au pe nimeni altcineva pe care să învinuiască, decît pe ei înșiși pentru propriile lor gafe de politică și comunicare. De-a lungul anului, ei au tot amânat deciziile la nivelul UE care ar fi contribuit la scăderea prețurilor vertiginoase la energie și în schimb au pierdut acel timp ciondănindu-se pe plan intern, de exemplu, dacă să prelungească durata de viață a două sau trei centrale nucleare pentru câteva luni în această iarnă (în timp ce Belgia, atât de disfuncțională, care guvernează și ea într-o coaliție cu Verzii sceptici în domeniul nuclear, a fost de acord încă din luna martie să prelungească două reactoare cu 10 ani).
Când Berlinul a decis brusc să acționeze, a fost într-o izolare totală de partenerii săi, anunțând un program masiv de subvenții pentru gaze în valoare de 200 de miliarde de euro, care a lăsat restul Europei într-o stare de năuceală.
Asta — cu atât mai mult cu cât planul este mai puțin destinat cetățenilor, precum marii industrii, precum siderurgia sau industria auto.
Se va mai discuta și despre migrație
Liderii Belgiei, Olandei, Danemarcei și Suediei vor avea o întâlnire informală în marginea summitului pentru a discuta problema tot mai mare a migrației în țările lor. Premierul belgian Alexander De Croo a ridicat anterior problema la summitul de la Praga, în timp ce țara sa se luptă din ce în ce mai cu neputința de a adăposti toți migranții veniți. Țările își vor concentra discuția pe așa-numita „rută balcanică”.
Don’t give PiS a chance
Un alt conflict anticipat este ciocnirea Poloniei cu Bruxelles-ul în legătură cu accesul la fondurile UE. Guvernul polonez al partidului PiS al lui Jarosław Kaczyński, conform Comisiei – nu respectă Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Executivul UE a decis, prin urmare, că nu poate încă preda banii datorați Poloniei din așa-numitele fonduri de „coeziune” ale UE, menite să compenseze dezechilibrele economice de pe continent. În timp ce oficialii au subliniat că nicio decizie nu este iminentă, perspectiva ca Bruxelles-ul să rețină părți din enorma parte a Poloniei de 75 de miliarde de euro din plăcinta bugetară a UE a stârnit scandal la Varșovia.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană a decis să sancționeze Iranul pentru că furnizează drone Rusiei. Asta, desigur, va duce la o și mai mare deteriorare a relațiilor dintre Bruxelles și Teheran.
