Linkuri accesibilitate

Ucraina la 30 de ani: Între speranța unui viitor occidental și „oligarhi de școală veche”


Pe 24 august 2021 Ucraina sărbătorește 30 de ani de la proclamarea independenței

La 30 de ani de la dobândirea independenței după destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina încă se mai luptăsă micșoreze puterea așa numitor oligarhi. Sunt numiți astfel de către societatea civilă, de oficialii occidentali, de președintele Volodimir Zelenski și toți aceștia cred că mai e mult de făcut, chiar dacă influența lor pare să se diminueze. Mulți dintre acești oameni, îmbogățiți rapid în urma privatizărilor petrecute haotic în anii 1990, sunt mulțumiți cu un sistem nereformat și nu vor ca reformele reale, pro occidentale, să izbândească, așa după cum i-a declarat președintele Asociației de afaceri americano-ucrainene corespondentului Europei Libere la Washington, Todd Prince.

Când Curtea Constituțională a Ucrainei a demontat o mare parte din legislația anticorupție în octombrie, dând o lovitură agendei de reformă a Kievului și reputației acesteia în străinătate, mulți observatori au susținut că acest lucru s-ar fi datorat influenței unor puternici magnați locali.

Prin declararea neconstituțională a obligației candidaților politici și a funcționarilor publici de a-și declara averea și să fie pedepsiți pentru că au mințit despre starea lor materială, Curtea Constituțională a Ucrainei a deschis larg ușa oamenilor de afaceri bogați ca să cumpere loialitatea parlamentarilor, a membrilor cabinetului și a judecătorilor, susțin cei care critică decizia Curții Constituționale. Decizia Curții a reprezentat doar ultimul eșec pentru reformatorii care caută să construiască o societate ucraineana bazată mai ferm pe statul de drept și să așeze Ucraina pe o cale fermă spre integrarea europeană.

Parlamentul Ucrainei a adoptat declarația de independență pe 24 august 1991, la trei zile după tentativa de lovitură de stat la Moscova. Ucrainenii au aprobat decizia Parlamentului în număr copleșitor la referendumul din 1 decembrie, iar URSS a încetat să mai existe ceva mai târziu, în aceiași lună.

Treizeci de ani mai târziu, Kievul se află în război cu separatiștii din Estul țării susținuți de Rusia și se străduiește să împiedice eforturile Moscovei de a-și menține influența în Ucraina. În același timp, activiștii societății civile, reprezentanți ai afacerilor internaționale, oficiali occidentali și chiar președintele Volodimir Zelenski spun că Ucraina se află încă sub influența oligarhilor ucraineni care subminează dezvoltarea țării.

De la sfârșitul anilor 1990, spun criticii, „oligarhii” au dominat peisajul politic și economic al Ucrainei, folosind banii câștigați din fostele active sovietice pentru a sprijini candidați, pentru a influența judecători coruptibili și pentru a sprijini mass-media care le-a servit agendele economice și politice.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și oligarhii „săi”, colaj, RFE/RL.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și oligarhii „săi”, colaj, RFE/RL.

Ei „controlează încă țara. Puterea lor asupra justiției și parlamentului este mult prea mare ”, crede Morgan Williams, președintele Consiliului de Afaceri Statele Unite - Ucraina, o asociație din Washington, care reprezintă interesele oamenilor de afaceri internaționali care operează în Ucraina. Williams se referă la acești oligarhi ca la „monopoliști”, din cauza dominanței pe care o exercită fiecare într-un anume domeniu industrial.

O investigație publicată în ianuarie, de către site-ul Bihus.info din Kiev a analizat modul în care parlamentarii din Rada Supremă ( Parlamentul ucrainean) au votat asupra proiectelor de lege care îi afectează interesele lui Rinat Ahmetov, persoana cea mai bogată din Ucraina, potrivit revistei Forbes, și ale lui Ihor Kolomoiski, al patrulea cel mai bogat om din Ucraina. Potrivit acestei investigații, fiecare dintre ei „controlează” zeci de membri ai parlamentului de la Kiev.

Ahmetov și Kolomoiski sunt investitori majori în industria metalelor, minelor și energiei, iar profiturile lor depind în parte de impozitele și tarifele impuse de guvern, de legile de finanțare a statului pentru uzinele de minereu controlate de cei doi miliardari.

Cei doi oligarhi au negat raportul. Într-o declarație adresată presei în ianuarie, firma lui Ahmetov a spus: „Negăm ferm acuzațiile nefondate de „control” asupra oricărui membru al parlamentului”. Kolomoiski la rândul lui a declarat pentru serviciul ucrainean al postului nostru de radio la începutul acestui an că are anumite comunicări cu deputații, dar că nu influențează pe nimeni și a spus că afacerile sale „nu depind” de nicio lege.

Fostul președinte Petro Poroșenko, cea de-a șaptea cea mai bogată persoană din Ucraina, conduce cel de-al treilea cel mai mare partid din parlament. Parlamentarul pro rus, Viktor Medvedciuk, care este clasat pe locul 12 de revista Forbes, conduce al doilea cel mai mare partid din parlament, potrivit publicației Kiev Post.

Critici precum Williams susțin că dominația oligarhilor asupra industriilor și oficialilor cheie a împiedicat reforma politică, inclusiv schimbările esențiale în sistemul judiciar și de aplicare a legii și i-a îndepărtat pe investitorii străini și concurența internațională. Ucraina se numără printre cele mai sărace țări din Europa, în ciuda faptului că deține resurse naturale semnificative, inclusiv gaze naturale și minereu de fier, terenuri agricole bogate și o populație foarte educată.

De la independență, ucrainenii au ieșit în stradă de două ori - la Revoluția Portocalie din 2004 și la protestele pe de Euromaidan din 2013-14 - pentru a protesta împotriva corupției endemice și a căuta să impună o direcție occidentală țării, o cale spre integrare europeană.

Această cale - despre care susținătorii ei spun că promite să aducă beneficii și să scoată țara din sărăcie în schimbul unor reforme dure - a fost uneori opusă intereselor elitei politice si economice, considera unii observatori politici.

„Mulți dintre oligarhi sunt foarte mulțumiți de status quo și nu ar dori să vadă schimbări care ar putea să îi oblige să se adapteze. Dar nu este bine pentru economie și nici pentru oamenii din Ucraina”, crede Andy Hunder, președintele Camerei de Comerț Americane din Kiev.

Președintele Volodimir Zelenski, o fostă vedetă de televiziune care a câștigat alegerile în 2019 pe o platformă anti-establishment, a promis că va diminua puterea oligarhilor, dar la mai mult de doi ani de mandat (mandatul de președinte al Ucrainei are 5 ani), unii observatori pun la îndoială hotărârea sa și politicile sale.

„Sunteți gata să lucrați legal și transparent?”, le-a cerut Zelenski oamenilor de afaceri într-un mesaj pe 13 martie anul acesta. „Sau vreți să continuați să creați monopoluri, să controlați mass-media, să influențați deputații și alți funcționari publici? Prima varianta este binevenită. A doua va fi eliminată.”

Trei luni mai târziu, Zelenski a depus un proiect de lege în parlament care le interzice oligarhilor să finanțeze partidele politice sau să cumpere active vândute de stat.

Conform proiectului de lege, o persoană este considerată a fi un oligarh dacă îndeplinește trei din patru criterii: averea totală, monopolul asupra unei industrii, active în mass-media și participare în politică.

Zelenski a luat deja măsuri împotriva unora dintre cei mai bogați ucraineni. În februarie, el a impus sancțiuni asupra lui Medvedciuk, acuzându-l că îi susține pe separatiștii pro Moscova din estul Ucrainei și amenință integritatea teritorială a țării. Ca parte a măsurilor punitive, statul a înghețat activele despre care se crede că ar fi deținute în cele din urmă de Medvedciuk, inclusiv trei posturi de televiziune.

Ambasada americană la Kiev a declarat la acea vreme că susține „eforturile Ucrainei de a-și proteja suveranitatea și integritatea teritorială prin sancțiuni”, dar măsurile punitive au cauzat îngrijorare și în rândul unora din Occident. Medvedciuk a negat acuzațiile și a numit sancțiunile „nelegitime” și „ilegale”.

Într-un mesaj din luna mai președintele Zelenski a spus că măsurile luate împotriva lui Medvedciuk au fost doar începutul programului său de „dez-oligarhizare”. În iunie, el a impus sancțiuni și împotriva lui Dmitro Firtaș,care a făcut avere în comerțul tulbure cu gaze naturale dintre Rusia și Ucraina în anii 1990 și 2000 și trăiește în Austria, unde luptă împotriva extrădării sale în Statele Unite sub acuzația că a participat la o conspirație de luare de mită.

Cu toate acestea, unii se tem că legea anti-oligarhă ar putea fi folosită ca instrument împotriva adversarilor politici. Canalele media care ar fi deținute de Medvedciuk îl critică în mod regulat pe Zelenski și se crede că au afectat credibilitatea președintelui. Între timp, guvernul lui Zelenski îl investighează și pe fostul președinte miliardar Poroșenko, care este văzut în prezent ca cel mai mare rival al lui Zelenski.

Observatori politici amintesc și că Ahmetov, Poroșenko dar si Zelenski precum și Viktor Pinciu - cea de-a doua persoană cea mai bogată din Ucraina - dețin active media semnificative. Alți oligarhi dețin și ei importante active în canale de presă.

Andy Hunder, președintele Camerei de Comerț Americane din Kiev, crede că unii oficiali reformiști au fost îndepărtați din funcții în urma atacurilor mass-media controlate de oligarhi. El a spus că majoritatea mijloacelor media sunt considerate a avea pierderi, ridicând suspiciuni că sunt mai degrabă legate de câștigarea voturilor electoratului decât de obținerea unui profit.

Reprezentanții lui Pinciuk au declarat postului nostru că Star Light Media „este o afacere axată pe profit din exploatare” și au susținut că este singurul grup media din Ucraina care realizează profit în domeniul media.

Într-o declarație trimisă postului nostru, biroul lui Petro Poroșenko a declarat că activele media pe care le deține sunt axate „nu pe interesele proprietarului, ci pe interesele societății ucrainene și ale statului ucrainean independent”.

Roman Waschuk, ambasadorul canadian în Ucraina în perioada 2014-2019, a declarat pentru postul nostru că este „foarte greu” ca un candidat să fie ales, cu excepția cazului în care persoana are în spate un important canal media comercial.

„Asta înseamnă că oricine intră în politică trebuie să facă tranzacții cu acești băieți”, a spus Waschuk, care nu mai lucrează în diplomație, dar continuă să urmărească evoluțiile din Ucraina.

Serhi Verlanov, fostul șef al serviciului fiscal de stat al Ucrainei, care a fost concediat în aprilie 2020, s-a plâns de „atacuri implacabile” împotriva lui din partea mass-mediei controlate de oligarhi.

„Controlul aproape complet al mass mediei ucrainene a făcut posibilă marginalizarea și discreditarea forțelor democratice”, a scris el într-o postare din noiembrie 2020 pe site-ul Consiliului Atlantic, un grup de analiza politica din Washington. „Influența lor omniprezentă în toată viața publică, în forțele de ordine, în afaceri și, în special,în sistemul judiciar le-a permis să saboteze, să blocheze, să înăbușe și, în cele din urmă, să inverseze reformă după reformă”.

„Atâta vreme cât continuăm să respectăm regulile sistemului oligarhic, Ucraina va rămâne condamnată să se rotească în cercuri”, a scris Verlanov.

Se crede că organizațiile media controlate de Kolomoiski au contribuit la propulsarea lui Zelenski în funcția de președinte. Modul cum îl tratează acum guvernul pe omul de afaceri - cercetat deja în Statele Unite, sub suspiciunea de spălare de bani, dar care nu a fost vizat de vreo acțiune judiciară de la Kiev - este văzut de unii ca un test al angajamentului președintelui Zelenski de a limita puterea oligarhilor.

Fostul ambasador Waschuk crede că puterea oligarhilor ucraineni din epoca anilor 1990 este în scădere, deoarece averile lor se bazează în mare parte pe industeia cărbunelui și siderurgiei: „oligarhi de școală veche”.

Waschuk se așteaptă ca noua generație de oligarhi să apară din industria IT și din agricultură, o generație care ar putea prelua „conducerea țării” de la oligarhii „de scoală veche”.

La începutul acestei luni, un alt antreprenor în domeniul tehnologiei a intrat pe lista celor 25 de ucraineni bogați, atunci când compania sa a vândut acțiuni unui investitor, evaluându-și startup-ul la peste 1 miliard de dolari.

Cu toate acestea, rămâne neclar cât de implicați vor deveni astfel de antreprenori IT în politica internă, mai ales având în vedere că unii se mută în Silicon Valley și sunt mai puțin afectați de politicile guvernamentale decât cei cu afaceri în industriile extractive.

Waschuk a mai spus că vor trebui luate măsuri coordonate de Ucraina și Occident pentru a reduce puterea oligarhilor, în parte și pentru că ei s-au integrat în sistemul financiar occidental.

Fostul diplomat Canadian a dat ca exemplu naționalizarea susținută de Occident a Private Bank a lui Kolomoiski pentru a preveni falimentul și declanșarea unei crize economice în Ucraina.

„De fapt, ar fi nevoie de o mișcare comuna între guvernele occidentale și autoritățile ucrainene pentru a limita puterea acestor oameni”, a spus Waschuk.

„Occidentul trebuie să arate că are un interes politic în acest joc”, crede fostul ambasador al Canadei la Kiev.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG