Poliția de frontieră ucraineană a informat joi, 4 ianuarie, că au fost reținute două persoane în R. Moldova, care ajutau bărbați ucraineni să evite recrutarea în armată.
„Doi membri ai unui grup infracțional au fost reținuți în Moldova, unul dintre ei în timp ce transporta patru ucraineni”, a spus poliția, citată de AFP.
Persoanele reținute „au adus bărbați în vârstă de recrutare din regiunea Odesa la granița cu Transnistria”, a mai spus poliția ucraineană.
„De acolo i-au condus pe poteci, prin pădure, departe de punctele de control... și i-au dus în capitala Moldovei”, au spus polițiștii, adăugând că ucrainenii care încercau să fugă au plătit contrabandiștilor între 4.500 și 5.000 de dolari.
Cei care fug de recrutare riscă până la cinci ani închisoare. Dezertorii pot fi pedepsiți cu până la 12 ani închisoare.
Nu este un incident izolat.
Miercuri, DPA relata că la frontiera cu Ungaria, polițiștii de frontieră ucraineni au tras focuri de avertisment pentru a împiedica un grup de 12 bărbați recrutați să fugă din țară.
Cu aproape doi ani în urmă, când Rusia a invadat Ucraina, Kievul a interzis bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani – care ar putea fi chemați sub arme - să părăsească țara.
Cu toate acestea, mii de bărbați încearcă să fugă din Ucraina pentru a evita recrutarea.
Peste 700.000 de bărbați ucraineni cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani sunt acum înregistrați ca refugiați în Uniunea Europeană, estimează DPA.
Chiar în seara de Crăciun pe stil nou – anul acesta pentru prima dată sărbătoare oficială și în Ucraina – guvernul de la Kiev a înaintat un proiect pentru o nouă lege a mobilizării, care reduce vârsta recrutării, dar și posibilitățile de a scăpa legal de serviciul militar. Proiectul este asumat de guvern, dar președintele Zelenski pare să se distanțeze de el, din motive politice.
Entuziasmul scade, nevoia de recruți crește
Când Rusia și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, ucrainenii au făcut coadă să se înroleze în armată, într-o explozie de patriotism admirată în Occident, sfidând totodată așteptările Moscovei.
Doi ani mai târziu, pe fundalul unui război de tranșee care pare fără sfârșit și care a făcut zeci de mii de morți și răniți, entuziasmul de a se înrola este evident în scădere.
În vara anului trecut, mai mulți oficiali americani și un fost înalt oficial ucrainean declarau că aproximativ 70.000 de soldați ucraineni ar fi murit în război, alți oficiali americani au spus că numărul ar putea fi mai mic. În total, oficiali americani estimau în august 2023 că Ucraina și Rusia ar fi pierdut aproape o jumătate de milion de militari, uciși sau răniți.
Estimările variază însă foarte mult, din cauza reticenței ambelor țări de a dezvălui pierderile suferite.
Lipsa noilor recruți reprezintă una din cele mai mari probleme ale Ucrainei, ținând cont că Rusia, cu o populație de trei ori mai mare, pare să dispună de o sursă inepuizabilă de recruți pe care să-i arunce în luptă, inclusiv condamnați penal din închisori.
În vara anului trecut, un sondaj de opinie arăta că o treime dintre ucraineni se declară pregătiți să ia armele pentru a-și apăra țara, dar realitatea este diferită, când vine convocarea la armată, explică pentru radacția ucraineană a Europei Libere, Yevghen Holovaka, directorul Institutului de Sociologie al Academiei de Științe a Ucrainei.
Pe de o parte, lipsa de succese pe front i-a făcut pe ucraineni mai pesimiști, spune Holovaka.
Pe de altă parte, este și o problemă de comunicare, de lipsă de claritate. Oamenii vor să știe de ce sunt recrutați, cât timp li se va cere să servească, cât vor câștiga, cât vor primi familiile lor și ce se va întâmpla când se vor întoarce.
„Oamenii se îmbolnăvesc din cauza incertitudinii”, a mai spus Holovaka.
Proiectul mobilizării
Potrivit legilor în vigoare, „ordinea și numărul” celor mobilizați sunt decise de Statul Major, iar guvernul trebuie să asigure finanțarea necesară.
Noul proiect de lege propune ca acest sistem să fie înlocuit cu un serviciu militar de bază, un curs special obligatoriu pentru toți ucrainenii cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani pentru a dobândi abilități practice.
În timp de pace, cursul va dura până la 5 luni, în timp de război, termenul va fi stabilit prin decret prezidențial.
Proiectul vrea să limiteze totodată posibilitatea scutirilor de serviciul militar pe motive de sănătate.
Ar urma să fie legalizată trimiterea ordinelor de recrutare prin mijloace digitale, iar tinerilor care refuză să se prezinte la armată li se va interzice să facă tranzacții cu bunuri imobiliare.
Se așteaptă ca proiectul de lege să fie dezbătut de Parlament, în prima lectură, înainte de 14 ianuarie. Unii experți spun că legea ar putea fi adoptată până la sfârșitul lunii.
La 19 decembrie 2023, președintele Volodimir Zelenski declara că Ministerul Apărării a propus mobilizarea a 450.000 până la 500.000 de cetățeni ucraineni suplimentari, inclusiv dintre cei care trăiesc în străinătate.
„Cartoful fierbinte”
Proiectul legii privind mobilizarea a fost depus în numele primului ministru Denis Șmîhal și al ministrului Apărării, Rustem Umerov, nu al președintelui Volodimir Zelenski, care este comandantul suprem al armatei.
Un semn că președintele s-ar teme să piardă din popularitate, apreciază unii analiști consultați de redacția ucraineană a Europei Libere (RFE/RL).
„Președintele nu s-a comportat ca un adevărat om de stat. Trebuia să își asume responsabilitatea și să explice de ce este necesar acest [proiect de lege]”, a declarat pentru RFE/RL Ghenadi Druzenko, avocat și activist ucrainean.
Druzenko crede că inițiativa noii mobilizări a fost pusă pe seama guvernului pentru că popularitatea acestuia este oricum în scădere. Noua lege nu-i va face prea mult rău.
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS), doar 26% dintre ucraineni mai au încredere în guvern. În decembrie 2022, rata de încredere era dublă, de 52%.
Popularitatea președintelui Zelenski, pe de altă parte, a crescut imens imediat după invazia Rusiei, când a refuzat să plece de la Kiev, chiar dacă forțele speciale ruse erau la periferia capitalei. Cota înaltă a fost cimentată de succesul Ucrainei, care la sfârșitul anului 2022 reușea să respingă ofensiva rusă.
La acea vreme, cota de încredere a președintelui era de 84%, potrivit KIIS.
A scăzut la 62%, pe măsură ce războiul s-a prelungit.
Ea rămâne tutoși relativ ridicată, dar scăderea constantă poate fi un semnal de alarmă pentru Zelenski, dacă-și dorește un nou mandat. Ucraina urma să organizeze alegeri prezidențiale în martie. Au fost amânate pentru că organizarea scrutinului nu este permisă de legea marțială.
Guvernul și președinția își vor pasa legea mobilizării „ca pe un cartof fierbinte”, spune activistul Ghenadi Druzenko în discuția cu RFE/RL.
La rândul ei, Irina Friz, parlamentară din blocul de opoziție Solidaritatea Europeană, a sugerat – tot într-un interviu cu redacția ucraineană a REF/RL - că Zelenski încearcă să se distanțeze de proiectul de lege pentru a-și proteja cota de popularitate.
Olexandr Kornienko, prim-vicepreședinte al parlamentului și fost lider al partidului prezidențial Servitorul Poporului, a respins ideea că Zelenski s-ar distanța de noua mobilizare, precizând că acesta este „un produs comun cu armata”.
Cu toate acestea, pe 26 decembrie – după înaintarea proiectului de lege – președintele Zelenski declara că „este corect” ca deputații și armata să decidă asupra numărului de militari și a altor nevoi pentru anul viitor și să facă acest lucru în audieri deschise. El a mai precizat că biroul prezidențial „așteaptă textul final al legii”.
