«Din Afganistan în Ucraina: opinia publică europeană nu-i crede pe generali», scrie, la Madrid, El Mundo.
Cotidianul conservator spaniol ajunge la această concluzie pe fundalul unui interviu cu jurnalistul și expertul în funcționarea Pentagonului Craig Whitlock, care anul trecut a publicat «The Afghanistan Papers» rezultatul unei lungi anchete în care pune în cauză gestionarea defectuoasă a intervenției vreme de două decenii în Afganistan, ceea ce pare a nu anunța nimic de bun augur în cazul unui conflict cu Rusia în legătură cu Ucraina.
Washington Post, în acest timp, analizează în detaliu pregătirile strategice ale Casei Albe în eventualitatea unei invazii rusești în Ucraina.
Întoarcerea amenințării nucleare explicite
La Stampa, în Italia, constată că figuri importante în Rusia au revenit la vechea retorică agresivă ce constă în amenințarea nucleară. Este ceea ce a făcut Dmitri Kiseliov, prezentator politic și vedetă de televiziune, care este deseori considerat un soi de purtător de cuvânt neoficial al Kremlinului, sau cel puțin omul prin care se testează anumite mesaje.
Dar și site-ul rusesc independent Дождь (Ploaia, care își scrie foarte sugestiv numele: До///дь, imitând grafic ploaia și care e obligat să pună în vârful fiecărui articol avertismentul pentru cititori că e vorba de un site al unor «agenți străini»), Дождь așadar scrie cu sarcasm cum Kiseliov amenință iarăși la TV Occidentul cu un «iad radioactiv».
Dar tabloidele britanice găsesc asta neliniștitor, The Daily Mail atrăgând atenția nu doar asupra minciunilor și fake news cu care Kiseliov și alții ca el, la televiziune, îi inundă pe telespectatorii ruși, anunțând cum «naționaliștii ucraineni» (în mod sigur «fasciști») se pregătesc să-i masacreze pe rusofonii din Donbas (pregătire psihologică a populației ruse pentru eventualitatea unei invazii), dar și cum Moscova avertizează acum că va trage asupra oricărei nave SUA ce intră în apele sale teritoriale (după incidentul neclar al unui submarin SUA despre care Rusia afirmă că ar fi fost interceptat recent).
Germania: SPD înăsprește tonul
«Vladimir Putin — strategia amenințării», pune și Le Monde mare, în prima pagină, ca principal titlu. Occidentalii sunt in stare de alertă, dar ucrainenii se simt abandonați, constată Le Monde, care remarcă însă o serioasă schimbare de atitudine politică în Germania, unde partidul social-democrat al lui Olaf Scholz, SPD, reputat rusofil în istoria recentă, înăsprește acum tonul.
Astfel, abia reales pentru un al doilea mandat, președintele Frank-Walter Steinmeier (SPD), a arătat cu degetul spre Putin, cerându-i personal să-și retragă trupele. A spus Steinmeier, citat de marele săptămânal Der Spiegel: “Poporul Ucrainei are dreptul de a trăi o viață fără să se teamă de amenințări externe, are dreptul la autodeterminare și suveranitate. Vom răspunde cu fermitate celor care încearcă să distrugă [aceste drepturi].”
Der Spiegel găsește asta “surprinzător”, într-un sens bun, într-atât Steinmeier, care a fost ministrul de externe al lui Merkel, obișnuise pe toată lumea cu un ton foarte consensual.
(Menționasem și în revista presei ieri cum Der Spiegel se ocupă în detaliu, în ultimul său număr, de nociva persoană a fostului cancelar social-democrat Gerhard Schröder, devenit director în Gazprom și în compania Nord Stream 2. Der Spiegel cere publicului și guvernului să nu mai acorde atenție fostului cancelar care a devenit emisar al lui Putin, care nu face decât să urmeze propria sa agendă.)
Schröder este nu doar chairman al Nord Stream, dar lucrează și pentru compania de energie a statului rus Rosneft. Luna aceasta, cum o amintește Politico, el a acuzat Kievul — iar nu Rusia, că este "provocator" și că îi place să stârnească “zăngănit de săbii.”
Războiul lui Schrödinger: Kremlinul încearcă un nou bluf
Cancelarul german Olaf Scholz este astăzi așteptat la Moscova, purtând speranța timidă de a evita războiul. Scholz a anunțat că îi va „explica” lui Vladimir Putin consecințele grave ale unei invazii, insistând că Occidentul e gata să impună „sancțiuni foarte importante și eficiente”, notează Deutsche Welle. Luni, la Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a spus încă o dată lui Scholz că nu este de acord cu conducta Nord Stream 2, prin care Germania aduce gaz din Rusia, și că regimul lui Putin «se folosește de gaz ca de o armă politică».
In acest timp, pe un ton de bluf, cum o scrie britanicul The Times, Kremlinul a anunțat că acceptă “oferta” Ucrainei de a-și retrage cererea de aderare la NATO.
Asta vine după ce ambasadorul Ucrainei la Londra, Vadim Pristaiko, a explicat, pentru BBC, motivele nervozității Kievului și a părut a formula oarecum ambiguu dorința Ucrainei de a adera la NATO (care e înscrisă în Constituție), părând a sugera că țara sa ar fi gata să renunțe la asta în schimbul păcii. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sărit pe ocazie și i-a spus lui Putin, într-o discuție televizată, că oferta ar trebui acceptată.
Ambasadorul Ucrainei la Londra și-a retras însă rapid afirmația ambiguă, care a displăcut probabil mult acasă, la Kiev.
Blues-ul deșertului
Libération dedică astăzi nu mai puțin de cinci pagini pline, primele cinci, situației din Mali, unde Franța (încă) menține o prezență militară pentru a lupta împotriva jihadiștilor, dar de unde va trebui să se retragă, sub presiunea noului guvern al puciștilor, care au decis să aducă în locul forțelor franceze mercenari ruși din faimoasa «companie Wagner».
Încă de la începutul mandatului său, în 2017, Macron a căutat să-și atragă partenerii din NATO și din UE într-o vastă misiune militară în Mali, piesă centrală a ceea ce se numește colocvial „la Françafrique” regiunea care reconstituie limitele fostului imperiu colonial african al Franței, unde și astăzi se folosește franceza ca limbă oficială și unde Franța menține interese strategice.
Metavers: realitatea virtuală face primele «victime»
Părăsind politica și realul, presa italiană se ocupă astăzi pe larg de o serie de incidente care pun în cauză funcționarea lumii virtuale Metaverse, universul virtual anunțat de Mark Zuckerberg, patronul Facebook Instagram și WhatsApp. Astfel, La Repubblica scrie despre cazul specialistei Nina Jane Patel, care și-a povestit traumatizanta experiență care a fost tentativa de viol prin care a trecut avatarul ei, încolțit de un grup de arătări masculine. “A fost un coșmar a declarat ea.”
Motiv pentru care, după ce a negat într-un prim timp, firma Metaverse a anunțat că va introduce “reguli obligatorii de distanțare socială”.
Sindromul gorilei
Corriere della Sera dă la rândul său o serie de exemple, unele comice, altele sinistre, ale riscurilor pe care le poți întâlni în “lumea de dincolo”.
Cum a scris-o deja și Wall Street Journal, la fel precum în filmele de anticipație Matrix și Ready Player One, se înregistrează deja cazuri de oameni care se rănesc în lumea reală în vreme ce boxează în universul virtual al Metaversului; e amintit un domn care și-a fracturat brațul izbind cu pumnul într-o dulap din oțel foarte real; sau oameni care petrec atât de mult timp în jocuri necesitând ochelarii virtuali, încât capătă gorilla arm syndrome (dureri articulare produse de timpul prea îndelungat petrecut cu brațele ridicate).
Corriere della Sera scrie însă că, dacă într-adevăr poate să ne facă să zâmbim aventura unui utilizator (un oarecare Jake Masters din Charlotte (Carolina de Nord) care și-a dislocat umărul făcând pe gladiatorul și luptând cu o tigroaică în Colosseum, în Antichitate, în schimb ceea ce s-a întâmplat cu amintita specialistă Nina Jane Patel, care a trecut printr-o tentativă de viol în grup în Metaverse, este foarte serios, deoarece poate lăsa sechele psihologice. Corriere amintește că persoana în cauză, pe deasupra, știa foarte bine ce să facă și cum să se miște în universul virtual, deoarece este vicepreședinta firmei de tehnologie virtuală Kabuni Ventures, specializat în cercetarea funcționării Metaverse.
Alții, precum Scott Galloway, un guru al tehnologiei, sunt convinși că Zuckerberg a intrat într-o fundătură și că Oculus, casca virtuală, nu va atinge niciodată popularitatea unui iPhone sau AirPods. Spune el, citat de Corriere della Sera: „Dar dacă într-adevăr totul va fi un succes, iar patronul Metaverse ar ajunge să controleze cu adevărat relațiile noastre sociale și interacțiunile cu politica, el ar deveni un dumnezeu științific. Or ideea unui zeu pe nume Zuckerberg îngrozește pe toată lumea.”
În acest timp, cum o anunță Wall Street Journal (WSJ), statul Texas din SUA a dat în judecată firma Meta pentru practicile trecute de folosire a unei tehnologii de recunoaștere facială și de strângere a datelor, care încalcă legislația statului. WSJ scrie că statul Texas se pregătește să ceară, într-un proces civil, sute de miliarde de dolari de la firma lui Zuckerberg.
Oradea — printre primele destinații europene
În sfârșit, din nou un oraș românesc e desemnat al șaselea într-o listă de 20 de destinații europene printre cele mai atractive: Oradea.
O listă cu cele mai interesante destinații turistice europene este întocmită în fiecare an de European Best Destinations (EBD) și EDEN Network, o inițiativă a Comisiei Europene. Oradea este pe locul 6, după Ljubljana (Slovenia), Marbella (Spania), Amiens (Franța), Plovdiv (Bulgaria) și Leuven (Louvain, Belgia).
Despre Oradea, site-ul European Best Destinations spune: “Patrimoniul arhitectural din Oradea este atât de unic încât orașul a fost votat cel mai frumos oraș Art Nouveau din Europa. Oradea este orașul tinerilor, al sănătății și al relaxării. A fost votat și „Cel mai frumos oraș din România”. Având o agendă incredibilă de evenimente pe tot parcursul anului, Oradea este destinația perfectă pentru turiștii de un weekend. Pasionații de cultură se pot bucura de o gamă impresionantă de expoziții în muzeele locale și se pot relaxa cu unul din spectacolele Filarmonicii sau Teatrului Național. Parcul acvatic Nymphaea este locul perfect pentru a-ți „încărca bateriile”, oferind o impresionantă suprafață de 7 hectare, 10 tobogane cu apă și 15 piscine.
Dar, nicio grijă, România continuă să fie dată și de exemplu negativ. Astfel, Manuel Terroba, directorul branșei spaniole a BMW, se plânge azi, citat de El Mundo, de calitatea execrabilă a parcului auto din Spania: mașini vechi, neîntreținute și poluante, pe fond de mare nepăsare.
«Suntem pe ultimul loc în Europa», se plânge distinsul CEO spaniol, «imediat după România».
