Născut la 18 septembrie 1958, în s. Scumpia, Fălești. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. A făcut studii de doctorat la Academia de Științe a Moldovei. Lector superior la Facultatea de Litere a Universității de Stat „Alecu Russo” (din 1984), director al Colegiului Pedagogic „Ion Creangă” din Bălți (2019). Redactor asociat al revistei „Semn” (1995 -2011), Redactor-șef al săptămânalului „Accent provincial” (200- 2004), Redactor-șef al revistei „Confluențe bibliologice”, Editor-șef al portalului Nord News (2018 – 2019). Volume publicate: Nou tratat de igienă (nuvele), Chișinău: Gunivas, 2002; Turnătorul de medalii (roman), Chișinău: Prut Internațional, 2008; Ion Druță. Opera epică și dramatică, Chișinău: Arc, 2010; Nu mă tentează (povestiri), Chișinău: Cartier, 2011; Confidența unui loser (nuvele), București: Casa de pariuri literare, 2013; Dumitru Matcovschi: opera lirică, epică și dramatică, Chișinău: Arc, 2014; Punct de vedere (nuvele), Iași: Junimea, 2017. Scurtmetraj fără final , Chișinău, Univers Educațional, 2019. Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru debut (2002), Premiul Fundației Culturale Române (2002); Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2017), Premiile Salonului Internațional de Carte, Chișinău (2003, 2014) ș.a. Premiul Special al Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova (2020). Premiul Mărul de Aur pentru cel mai bun editorialist din R. Moldova (2020).
Luni
Am prima oră la Colegiul Pedagogic „Ion Creangă” din cadrul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, al cărui director și profesor am onoarea să fiu. Vorbim de „Frunze de dor”. Le propun o altă lectură, în care Rusanda nu este defel o exponentă a noii realități socialiste, ci o aluzie subtilă a lui Druță la plecarea celor peste 10 mii de intelectuali basarabeni peste Prut în 1944, refugiu care a produs un gol în învățământ, medicină, administrație, cultură etc. Și implicarea Rusandei în procesul de învățământ după doar câteva luni de studii al Soroca a însemnat inaugurarea benzii rulante de producere a mediocrităților.
Armata rusă folosește tactica inumană probată în Siria: obuze, bombe și rachete lansate peste civili...
Apoi, sărmanul Gheorghe Doinaru nu avea cum să sară cu capul înainte în apele noului, întrucâ un țăran veritabil e întotdeauna precaut și crede doar în experiența străbunelului, bunelului și tatălui și nu în avantajele socialismului. În pauză, am navigat pe Kasparov.ru. Carnagiul declanșat de Putin în Ucraina ia amploare. Armata rusă folosește tactica inumană probată în Siria: obuze, bombe și rachete lansate peste civili, tactica pământului pârjolit. Ucrainenii, lăsați să lupte de unii singuri împotriva agresorului, se descurcă deocamdată neașteptat de bine. Astfel, la ultimatumul rușilor să predea Mariupolul, apărătorii orașului i-au îndemnat să urmeze calea corăbiei rusești.
La următoarea oră le explic încă odată elevilor de ce trebuie să ne rugăm pentru ucraineni, altfel următorii pacienți ai lui Putin devenim noi. În campus, atmosferă calmă, toți sunt preocupați de ore, de organizarea conferinței științifice a studenților din aprilie, de ora publică a unui profesor invitat, de felul cum va fi reparată Sala Polivalentă etc. În oraș, lumea discută mai puțin despre război, o frământă majorările de prețuri la produse, carburanți și servicii.
Marți
Dimineața în autobuz trăiesc o surpriză neplăcută: taxatoarea mi-a respins cei 3 lei zicând că prețul e deja de 5 lei. Auzisem de decizia Consiliului Municipal Bălți de a majora prețul la transport, dar oarecum e urâtă treaba. Am început ora cu cei de la anul I de la Jurnalism analizând situația din Ucraina. Deși toți sunt vorbitori de rusă, doar Rinat crede că Putin va învinge. Ceilalți sunt corecți. Pe urmă, vorbim de publicațiile în limba română din Basarabia începutului de secol XX, or, cursul se numește Istoria presei românești.
Îi impresionează că aproape un secol între râuri nu a existat nici o publicație în română. La 13.00 am o ședință de lucru la rectorat. La 15.00 ședința Consiliului Profesoral al Colegiului Pedagogic „Ion Creangă” al cărui director ;i profesor am onoarea să fiu. Validăm dosarele colegilor care aspiră la grad didactic superior. Se pronunță apoi responsabilii de practica pedagogică. Încheiem cu Diverse după o oră și patruzeci de minute.
Mă sună Dumitru Pelin de la Nord News. Au preconizat un interviu cu Alexei Arostovici, consilierul lui Zelenski, și ar vrea să mă uit peste întrebări. Merg la ei. E bine, va fi un interviu interesant pentru cititorii portalului. Ajuns acasă cinez, apoi privesc meciul de baschet dintre Anadolu Efes și Real Madrid. Madrilenii pierd, de altfel, după ce Barselona a umilit fotbalistic Realul cu 4 la 0, nu mă mai miră ;i eșecul baschetbaliștilor din capitala Spaniei.
Miercuri
Ore cu elevii de la Colegiu. Discutăm „Cel mai iubit dintre pământeni”. Se vede că extraordinarul roman al lui Preda nu le este foarte accesibil. Încheiem printr-o discuție clarificatoare asupra a ceea ce înseamnă să fii cel mai iubit și să poți, după ce conștientizezi că „Dacă dragoste nu e, nimic ni e!”, învinge o istorie vitregă. Apoi, semnez fel de fel de hârtii și răspund la telefon. Urmează ora cu cei de la jurnalism. Vorbim despre revista Luminătorul și impactul ei la început de secol XX în Basarabia. Discuția intră inspirat în zona textelor sacre. Disertez despre interpretări și valorificări. Argumentez cu celebrul roman al lui Lagerkvist „Baraba”, proză pentru care a primit în 1951 Nobelul pentru literatură. Studenții mei nu știu cine a fost Baraba și Pontii Pilat. Mda, tinerii de astăzi numai religioși nu sunt.
Seara merg tradițional la saună cu prietenii. Discuții aprinse despre războiul din Ucraina. Ne imaginăm cât de mult s-a furat în armata rusă, dacă ea arată atât de jalnic din punct de vedere al strategiilor, tacticilor, armamentului, aprovizionării etc. Până la urmă, ne rugăm pentru ucraineni, or, dacă vine Putin peste noi, suntem terminați în cel mult 24 de ore.
Joi
Am plecat la Chișinău pentru un training cu Michael Salzer, expert german de la bbw internațional. Vorbim cu colegii de la Cahul, Strășeni și Bălți despre experiența germană a învățământului dual și măsura în care ea poate/trebuie valorificată în cazul instituțiilor noastre. Michael este admirabil în modul cum argumentează, demonstrează, convinge și mai ales în convingerea molipsitoare că a venit să ne facă bine. Ne întoarcem de la Chișinău după 17.00 pe șoseaua de beton. Pe marginea drumului, în câteva locuri, arde iarba și stuful. Nimeni nu stinge nimic.
La Bruxelles s-a adunat toată lumea bună, sunt însuflețiți de faptul că sunt mai uniți ca niciodată, dar nu vor livra avioane sau sisteme antiaeriene Ucrainei...
Acasă privesc la Nastoiașcia vremea calvarul Mariupolului, Cernigovului, Harkovului… imagini cutremurătoare ale Ucrainei sângerânde. La Bruxelles s-a adunat toată lumea bună din NATO. A venit și Baiden. Toți sunt însuflețiți de faptul că sunt mai uniți ca niciodată, dar nu vor livra avioane sau sisteme antiaeriene Ucrainei de teamă să nu-l enerveze pe Putin.
Vineri
Ore la Colegiu. Caracterizăm personaje realiste din prozele lecturate. Majoritatea elevilor îl preferă pe Onache Cărăbuș din Povara bunătății noastre. Mă bucur pentru Druță.
La amiază o întâlnire în Sala Polivalentă a USARB cu Excelența Sa Daniel Ioniță, Ambasadorul Plenipotențiar al României în R. Moldova, care a decis să se întâlnească neapărat cu profesorii și studenții instituției înainte de a-și încheia mandatul. Vorbim despre proiectele realizate de USARB cu susținerea deplină a ambasadorului și a României.
Am rostit un discurs în care am accentuat încă o dată necesitatea unui imperialism economic, social și cultural al României în Basarabia, pentru că are tot dreptul istoric. Îi mulțumesc Excelenței Sale din numele comunității academice pentru modul exemplar în care a reușit să sudeze aceste două pământuri românești. Revin în birou , semnez hârtii și pun ștampile, apoi încep să redactez versiunea finală a prezentului Jurnal. Neașteptat de tot se stinge lumina. Nu cred că Putin e de vină.