Prima discuție pe marginea celor trei cereri de aderare depuse în mijlocul războiului declanșat de Rusia în Ucraina a avut loc pe 7 martie, la Bruxelles, între ambasadorii țărilor membre la UE. Aceștia au decis ca astăzi, 8 martie, să transmită cererile Comisiei Europene cu solicitarea să facă o evaluare în fiecare caz în parte.
Editorul Europei Libere pentru afaceri europene, Rikard Joswiak, relatează de la Bruxelles că evaluare trebuie să determine dacă este posibilă începerea extinderii cu cele trei țări. Dar evaluarea „poate dura luni sau ani de zile”, spune Rikard Jozwiak.
|
Pașii întreprinși:
Pașii așteptați imediat:
|
O procedură obișnuită în cazul depunerii cererilor de aderare implică, ulterior, trimiterea către țările solicitante a unui chestionar voluminos, conținând întrebări concrete despre cum planifică să aplice diferite politici.
„După aceasta” - spune editorul Europei Libere pentru afaceri europene, Rikard Joswiak - „ chestionarul este purtat o vreme de colo-colo și abia atunci când sunt primite toate răspunsurile mulțumitoare, Comisia Europeană trimite statelor membre ale UE un așa numit aviz, sau recomandare pe marginea candidaturii fiecărei aplicante. Apoi, Consiliul European, adică țările membre, decid prin votul unanim al tuturor celor 27 de țări membre cui să acorde și cui nu statutul de candidat. În fine, este elaborat un cadrul al negocierilor de aderare și încep la un moment dat negocierile”.
Aceasta este procedura obișnuită, dar cel puțin Ucraina a cerut o procedură rapidă. Chiar și R. Moldova și Georgia au sărit peste o etapă – niciuneia din cele trei nu li s-a promis aderarea în Acordurile de Asociere încheiate în 2013-14, spre deosebire de țările din Balcanii de vest.
Liderii Uniunii Europene se vor întâlni pe 10-11 martie la Versailles, iar cererile de aderare ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei ar putea fi luate în discuție.
Ambasadoarea R. Moldova la UE, Daniela Morari, cea care a transmis în adresa președinției franceze a UE cererea moldoveană privind aderarea, a declarat Europei Libere că, fiind o reuniune informală, „această reuniune nu va rezulta într-un set de concluzii, dar din declarațiile publice ale șefilor de state și guverne vom avea o idee generală privind poziționarea statelor membre față de cererile de aderare menționate”.
„Abordarea subiectului în cadrul următoarelor reuniuni formale ale Consiliului European urmează a fi urmărită pe parcurs”, a mai spus ambasadoarea.
Ucraina a anunțat că depune cerere de aderare pe 28 februarie, la patru zile de la invadarea ei de către Rusia, iar cererea a fost prezentată de președintele Volodimir Zelenski pe 1 martie într-un discurs prin videoconferință în Parlamentul European, întâmpinat de aplauze.
Georgia a făcut un anunț similar în dimineața de 3 martie, iar președinta moldoveană, Maia Sandu, a semnat cererea de aderare a R. Moldova în aceeași zi, seara târziu, după o vizită la Chișinău a ministrului de externe francez Jean- Yves le Drian și altor câțiva înalți oficiali europeni. Sandu spus că războiul declanșat de Rusia în Ucraina, ale cărui bubuituri „se aud clar” de peste graniță, creează o „oportunitate” pe care Chișinăul trebuie să o folosească „prompt și hotărât”.
Cu excepția unei reacții imediate din partea președintelui României, Klaus Iohannis, care a salutat „cu căldură” ceea ce a numit „demersul istoric” al Maiei Sandu și a spus că România va „acorda tot sprijinul în acest sens”, nu au existat însă alte reacții publice clare din partea Uniunii Europene la cererea R. Moldova.
