În Parlamentul European a avut loc, marți seara, o dezbatere pe tema Republicii Moldova, după ce mai devreme devenise cunoscut că, în urma presiunilor unor grupări politice critice față de guvernarea de la Chișinău, forumul legislativ al UE a amânat cu cel puțin o lună discutarea posibilului său acord pentru o asistență financiară de 100 de milioane de euro promisă Moldovei de Comisia Europeană. Guvernarea de la Chișinău, care are mare nevoie de acești bani cât mai iute, și-a trimis emisari la Parlamentul European, dar grupările de centru-dreapta care au inițiat amânarea nu s-au lăsat înduplecate. Despre cum au decurs dezbaterile, relatează corespondenta EL la Strasbourg, Iolanda Bădiliță.
În numele Înaltei reprezentante a UE pentru politica externă și de securitate, comisarul Christos Stylianides a arătat că Comisia Europeană va aștepta decizia Comisiei de la Veneția cu privire la schimbarea sistemului electoral din R.Moldova.
Ajutorul financiar va fi condiționat de implementarea măsurilor politice și administrative prevăzute în Memorandumul Acordului de Asociere UE - R.Moldova, a mai spus acesta, și de credibilitatea instituțiilor democratice. UE așteaptă ca reformele să fie simțite de cetățeni, a adăugat comisarul.
Cristian Preda, coordonatorul în Comisia de Afaceri Externe al PPE, a declarat în plen că se opune dislocării celor 100 de milioane de euro pentru că în R-Moldova „justiţia nu merge, iar Plahotniuc și Dodon vor sa introducă un sistem electoral ca să controleze jocul.” „Nu putem trimite bani pentru a fi tocați de aceste elite criptocrate”, a adăugat Preda.
Președintele Comitetului la Delegația UE- Moldova, Andi-Lucian Cristea, a spus, vorbind în numele Grupului Socialist, că speră că „în această săptămână, Parlamentul European va vota acordarea transei de 100 de milioane” și că PE va urmări procesul de reformă electorală din R.Moldova. El a reamintit că săptămâna viitoare se vor reuni la Chișinău atât membrii Delegației, cât și cei ai Euronest, și că vor aștepta avizul Comisiei de la Veneția.
„Astăzi este greu să spui quo vadis Moldova”, a intervenit și europarlamentarul lituanian Petras Austrevicius, în numele ALDE. „Nu sunt foarte sigur cât de serios este statutul de partener asociat UE al Moldovei, cat de serios iau autoritățile moldovene acest statut. Există anumite obligații care trebuie respectate, și nu doar linii de credit apelate. Ne așteptam să prevaleze în Moldova o cultură politică în stil european. În UE, de pildă, regulile electorale sunt create pentru a asigura o competiție corectă, fără a crea privilegii pentru unii sau alții”, a arătat Austrevicius.
Europarlamentarul german Helmut Scholtz (Stânga Nordica Unită) a declarat, la rândul său: „Anumiți bani dispar în buzunarele elitelor corupte. Moldova este rezultatul unui proces de transformare în care oligarhi ca Plahotniuc au urmărit cu atenție UE si au învățat cum se pot transforma partidele pentru a se putea folosi de ele mai bine. Avem nevoie de condiționări în Moldova, precise, şi implementare serioasă. Doar așa ar trebui transferați banii.”
Vicepreședintele Grupului PPE, Marian Jean Marinescu, a arătat însă că UE are datoria să încurajeze vocile europene din Moldova, ca și implementarea acordului de asociere. „Neacordarea acestui ajutor ar încuraja vocile pro-ruse. Ajutorul trebuie acordat, dar întărită monitorizarea reformelor şi folosirii banilor”, a spus Marinescu.
În aceeași cheie a vorbit și fostul ministru al a justiției din România, Monica Macovei: „În Moldova, unde 5% sunt foarte bogați, iar restul populației este săracă, în baza acestui sistem uninominal de vot, cei bogați îşi vor cumpăra, practic, parlamentul şi ţara. La asta se adaugă tirul zilnic al propagandei şi dezinformării rusești şi presa controlată de oligarhul Plahotniuc, ceea ce duce la dezinformarea şi manipularea multor alegatori. Uniunea a investit masiv în Moldova: moldovenii călătoresc din 2014 fără vize. Am construit străzi, şcoli, grădinițe, finanțăm reformarea administrației, şi vom fi fericiți să o facem în continuare. Dar nu cu orice preț şi nu în orice condiții. Finanțarea trebuie condiționată de reforme reale care pot fi făcute numai când toate vocile din societate vor fi auzite în Parlament. Nu mai credem în vorbe, ci în fapte”, a spus Monica Macovei.
