Doi oficiali ai Comisiei Europene care se ocupă de afacerile externe și politica de vecinătate au repetat astăzi și la Chișinău îngrijorările despre starea democrației moldovene exprimate în ultimele săptămâni de la Bruxelles.
Directorul General al Comisiei Europeane pentru Politica de Vecinătate, Christian Danielsson, și Directorul Regional al Serviciului European pentru Acţiune Externă, Thomas Mayr-Harting, poartă la Chişinău discuţii cu autorităţile despre viitoarele alegeri parlamentare şi un set de patru măsuri „urgente” pe care le aşteaptă instituţiile europene ca să poată, eventual, debloca ajutoarele pentru Chişinău imediat după scrutin.
Ei au reuşit să se întâlnească deja cu şeful executivului, Pavel Filip, şi cu preşedintele Igor Dodon, iar pentru mâine au programată o întrevedere cu speakerul, Andrian Candu.
Subiectul prioritar de îngrijorări pentru oficialii europeni pare să fie ancheta asupra reprezentanţilor opoziţiei, Maia Sandu şi Andrei Năstase, despre care puterea de la Chişinău afirmă că ar fi beneficiat de finanţări ilegale din partea Fundaţiei „Open Dialog” al activistei ucrainene, Ludmila Kozlovska.
Nu este limpede deocamdată dacă Procuratura de la Chişinău îi anchetează pe cei doi opozanţi, dar o comisie a Parlamentului a pretins, la capătul unei proprii anchete, că a găsit dovezi ale „finanţărilor ilicite” de care ar fi beneficiat cei doi şi a cerut acum câteva săptămâni procurorilor să pornească o cercetare.
Oficialii europeni califică, însă, aceste acţiuni ale puterii drept „presiuni asupra opoziţiei”, presiuni care trebuie să înceteze:
„Am subliniat astăzi în mod special importanţa unor alegeri libere şi corecte, iar asta include asigurarea unei monitorizări internaţionale adecvate şi asigurarea unor condiţii echitabile pentru opoziţie, inclusiv în ceea ce priveşte înregistrarea pentru participarea la scrutin şi accesul la mass-media”, a declarat în timpul conferinţei de astăzi ţinută la Chişinău, Christian Danielsson.
„Să fie clar: noi nu suntem aici ca să sprijinim anumite grupuri
UE cooperează cu instituţiile, de la care aşteptăm respactarea regulilor democratice...
politice sau partide. UE cooperează cu instituţiile, de la care aşteptăm respectarea regulilor democratice”, a adăugat celălalt oficial, Thomas Mayr-Harting, care în fraza următoare a continuat prin a explica că „prin invalidarea netransparentă a alegerilor din Chişinău”, cetăţenii au fost privaţi deja o dată de un primar legal ales, lucru care nu poate să nu îngrijoreze Bruxellesul.
Vizita la Chişinău a celor doi demnitari din Comisia Europeană are loc la scurt timp de la adoptarea, în Parlamentul European, a unei rezoluţii extrem de critice despre avansarea Chişinăului în realizarea acordului de asociere, în care se spune între altele că R. Moldova este un stat „capturat de interese oligarhice” și că „dă îndărăt de la standardele democratice și statul de drept”.
Urmare a acestor regrese, UE a suspendat până după alegerile parlamentare asistența macrofinanciară pentru R. Moldova de 100 de milioane de euro, care fusese „înghețată” în vară.
UE a pus, la fel, în aşteptare şi alte finanţări pentru guvernul de la Chişinău, iar Directorul General al Comisiei Europeane pentru Politica de Vecinătate a precizat astăzi că este vorba despre un suport bugetar în valoare de 44 de milioane de euro, care la fel este condiţionat prin realizarea celor patru măsuri „urgente”, dintre care doar una ţine de alegeri, iar celelalte trei de progresele în anchetarea şi recuperarea furtului bancar, reforma justiţiei şi lupta cu corupţia.
Lipsa de progrese în cele trei domenii deja au determinat Bruxellesul să taie în ultimii doi ani, inclusiv cel în curs, câte 20 de milioane dintr-o asistenţă anuală preconizată de câte 70 de milioane de euro pentru guvernul de la Chişinău.
Partidul Democrat, principala forţă de la guvernare din R. Moldova, crede că sancţiunile respective sunt „decizii motivate politic”, care ar ţinti în sprijinirea opoziţiei moldovene, „înrudită” doctrinar cu partidele pan-europene dominante în Parlamentul European.
În subiectul alegerilor viitoare, democraţii au luat deja două măsuri prin care încearcă să-şi arate determinarea să nu admită abuzuri, ambele însă - e vorba despre decizia de anularea a „zilei tăcerii” şi dotarea secţiilor de vot cu camere de luat vederi – sunt văzute de critici ca inutile, ba chiar contraproductive.
