La câteva săptămâni după lansarea oficială în Sankt Petersburg (orașul natal al președintelui Vladimir Putin) a unei grupări paramilitare rusești notorii cu legături strânse cu Kremlinul, ultranaționalistul sârb Damnjan Knežević se bucura de un tur exclusiv al noului sediu al acestei organizații.
Într-o înregistrare video postată la 27 noiembrie, un Knežević exuberant și un coleg din organizația sa, Narodne patrole (Patrula Poporului), vizitează sanctuarul discret luminat al Centrului Vagner alături de alți vizitatori, cumpărând suvenire și cercetând spațiile de întâlnire și birourile goale, cu geamuri de sus până jos care oferă o panoramă totală asupra orașului.
„Mulți dintre prietenii mei vor fi mândri că am avut onoarea de a vizita Centrul Vagner", spunea Knežević într-un videoclip realizat în limba rusă care prezintă vizita. „Acest centru și organizația Vagner sunt extrem de populare în Serbia”.
S-ar putea ca el să exagereze familiaritatea sârbilor cu organizația Vagner, un instrument al Kremlinului tot mai vizibil în străinătate. Organizația este condusă de Evgheni Prigojin, fost bodyguard devenit antreprenor cunoscut de unii drept „bucătarul lui Putin”.
Dar probabil că nu se înșeală în totalitate.
Experții occidentali au avertizat în repetate rânduri cu privire la pericolele potențiale reprezentate de aliații de extremă dreapta ai Rusiei din Serbia, pericole evidente în demonstrațiile de stradă din primele zile ale invaziei din Ucraina, din declarațiile unor lideri sârbi cu privire la război și din refuzul guvernului de a se alinia sancțiunilor occidentale.
Pentru ruși, vizita lui Knežević alături de fondatorul Centrului ruso-sârb Orlovi, un grup civic cu sediu în St. Petersburg, părea să-și propună să destrame percepției că Rusia ar fi izolată la nouă luni de la invadarea Ucrainei, în care au fost implicați în parte mercenarii de la Vagner și, destul de rar, mercenari sârbi sau de alte naționalități.
Pentru Knežević, a fost o șansă de a-i întâlni și de a-i impresiona pe „prietenii din Rusia”, promovând în același timp acele afinități cultura și, mai ales, politice ale establishmentul sârb care pun la grea încercare răbdarea occidentală: tergiversarea sancțiunilor, opoziția față de independența Kosovo și refuzul de a se alătura sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, în ciuda riscurilor pentru candidatura Belgradului la UE.
Dar, într-un interviu acordat Serviciului Balcani al RFE/RL, în care a declarat că a acceptat „cu plăcere” invitația organizației Vagner, Knežević a recunoscut, de asemenea, că speră că vizita sa ar putea garanta „sprijinul” rusesc într-o dispută de zeci de ani cu fosta provincie a Serbiei, Kosovo.
„Aceasta este nevoia noastră de a oferi sprijinul poporului rus, dar într-o mare măsură este și în beneficiul Serbiei”, spune Knežević. „Trebuie să asigurăm cât mai multă cooperare și asistență din partea Federației Ruse și a armatei ruse în cazul unui conflict în Kosovo."
Kosovo a fost administrat de Națiunile Unite timp de un deceniu, după un război sângeros, declanșat din motive etnice, la sfârșitul anilor 1990. Războiul a determinat, în cele din urmă, NATO să bombardeze Belgradul și alte obiective sârbești. Conducerea Kosovo, în majoritate de etnie albaneză, și-a declarat apoi independența în 2008, decizie susținută de peste 100 de țări, dar respinsă de Serbia și de aliatul său, Rusia.
Aflat de aproape un deceniu la putere ca prim-ministru sârb sau ca președinte, Aleksandar Vučić a negociat semnificative tranzacții cu arme rusești, precum și investiții strategice în sectorul energetic al Serbiei și în alte domenii, pe lângă sprijinul diplomatic al Moscovei pentru a încerca să reducă recunoașterea internațională a Kosovo. Oficialii occidentali au acuzat Rusia că folosește o presupusă organizație umanitară din orașul sârb Niš ca avanpost de spionaj, acuzație pe care ambele părți au negat-o.
Tensiunile dintre Serbia și Kosovo au crescut vertiginos în ultimul an, iar o confruntare recentă privind recunoașterea reciprocă a plăcuțelor de înmatriculare a provocat blocaje rutiere și întăriri ale trupelor internaționale în apropierea frontierei sârbo-kosovare,înainte de a se ajunge luna trecută la un compromis mediat de UE.
Ofițerii ruși au vizitat bazele militare sârbești parcă pentru a proba influența Moscovei în zonă.
Uniunea Europeană și Statele Unite au intensificat recent eforturile de revigorare a discuțiilor, în mare parte blocate, pentru a normaliza relațiile dintre Kosovo și Serbia, cea din urmă fiind cea mai mare economie din Balcanii de Vest și un candidat oficial la aderarea la UE din 2012.
Mercenarii companiei Vagner a Prigojin au fost acuzați de organizațiile de apărare a drepturilor omului de crime de război că au fost implicați în conflictele din Republica Centrafricană, Libia și în Siria, alături de trupele rusești regulate.
Dar oamenii lui Prigojin au jucat, de asemenea, un rol important în invazia în curs a Rusiei în Ucraina, prezență încurajată de eșecurile militare și de informații rusești, după cum cred unii analiști militari.
Pe lângă relatările martorilor referitoare la participarea trupelor Vagner la luptele din Ucraina, există dovezi credibile conform cărora Prigojin și alți reprezentanți Vagner au făcut turul închisorilor rusești pentru a recruta militari care să lupte în Ucraina oferind în schimb amnistia și salarii cu mult peste salariul mediu rusesc.
Knežević l-a avut alături în turul noului centru Vagner pe Aleksandar Lisov, care conduce Centrul ruso-sârb Orlovi, aflat în spatele unui grup Telegram pro-război cunoscut sub numele de Z-Orlovi, pare-se o aluzie la simbolul „Z” de pe vehiculele blindate rusești implicate în invazie.
Procurorii sârbiau lansat în această vară o investigație privind presupusele amenințări din partea grupării Z-Orlovi la adresa activiștilor anti-război din Serbia.
Patrula Populară a lui Knežević îi vizează de mult timp pe imigranții implicați în activități la nivel înalt, dar a organizat și demonstrații la Belgrad în sprijinul Moscovei după lansarea invaziei la scară largă a Ucrainei la 24 februarie.
Knežević a declarat pentru RFE/RL că deplasarea sa în cel de-al doilea oraș ca mărime al Rusiei este legată de meciul amical de fotbal din 22 noiembrie între Steaua Roșie Belgrad și FC Zenit din Sankt Petersburg. În timpul meciului, pe care observatorii și comentatorii sportivi occidentali l-au ignorat, a fost desfășurat un banner sârbo-rus de sute de metri lungime pe stadionul aglomerat.
Knežević a declarat pentru RFE/RL că „a acceptat cu plăcere” invitația Vagner, dar a precizat că nu a avut de-a face niciodată cu această companie și că nu a fost în niciun fel asociat direct cu ea. „Am multe contacte cu oamenii care se află pe linia întâi [în Ucraina] și cu cei care fac antrenamente, dar nu am avut niciodată contact cu oameni de la Vagner, deși cunosc câțiva sârbi care au fost acolo", a spus el.
Un tribunal din Belgrad a condamnat un cetățean sârb la un an cu suspendare în 2017 pentru că a luptat într-o unitate Vagner, testând pentru prima dată modul în care justiția sârbă va aplica legile care interzic lupta în războaie străine.
În alte multe cazuri au fost date sentințe în mare parte simbolice sau minime pentru sârbii care au luptat alături de ruși sau de separatiștii susținuți de Rusia în estul Ucrainei. Dintre cele 32 de condamnări pronunțate până în prezent de instanțele sârbe, 28 de inculpați au primit pedepse cu suspendare, în timp ce alți patru au fost plasați în arest la domiciliu pentru șase luni.
Ambasada Ucrainei la Belgrad a declarat pentru RFE/RL că nu are cunoștință de contactele pe care Knežević le-ar fi putut avea cu Vagner, dar a avertizat că întâlniri similare ar putea implica potențiale riscuri de securitate pentru Serbia.
Într-un răspuns scris, ambasada a declarat că „astfel de contacte ar trebui să îngrijoreze, în primul rând, structurile de securitate ale Serbiei, a cărei legislație interzice nu numai terorismul, ci și mercenarii”. De asemenea, ambasada precizează că legislația rusă interzice formarea de grupuri militare private și, prin urmare, organizația Vagner seamănă cu „o organizație teroristă”.
Din 2014, Codul penal al Serbiei interzice cetățenilor să participe la conflicte externe și amenință cu pedepse cu închisoarea de la șase luni la cinci ani, fiind posibile pedepse de opt ani dacă aceste activități se desfășoară în cadrul unui grup organizat. Organizarea unei astrel de operațiuni poate atrage o pedeapsă de 10 ani de închisoare.
Ministerul de interne al Serbiei nu a dat niciun răspuns la întrebarea serviciului balcanic al RFE/RL dacă contactele dintre grupurile de dreapta sârbe și grupurile paramilitare rusești reprezintă o amenințare pentru Serbia.
Aleksandr Vulin, fost ministru de interne al Serbiei până la recenta sa numire în fruntea Agenției sârbe de informații (BIA), se numără printre puținii politicieni europeni care au vizitat Moscova de când trupele rusești au invadat Ucraina. La vremea respectivă, el a calificat sancțiunile internaționale împotriva Rusiei drept „parte a isteriei antirusești”.
„Autoritățile ar trebui să se ocupe de acest caz”, a declarat Darko Obradovic, director de program la Centrul de analiză strategică din Belgrad. „Wagner nu este o asociație de vânătoare sau un club de pierde-vară, ci o organizație armată foarte periculoasă, care reprezintă o amenințare la adresa securității unui stat suveran, [și] a fost implicată și în multe scandaluri de securitate, cum ar fi încălcări ale normelor internaționale ale războiului pe continentul african și în Orientul Mijlociu."
Obradovic a declarat că, printre alte obiective, eforturile de apărare rusești vizează radicalizarea potențialilor aliați ai grupurilor militantiste rusești. „Nu uitați că militanții ruși operează pe mai multe niveluri, iar unul dintre aceste niveluri este îndoctrinarea ideologică”, a spus el.
După ani de negare, când au devenit clare legăturile pe care le are cu luptătorii din Africa și din Siria, Evgheni Prigojin a recunoscut recent că a fondat Vagner în 2014 folosind conflictul militar declanșat atunci în estul Ucrainei ca „teren de antrenament”.
Apoi, luna trecută, grupul său, de altfel secret, a mai făcut un pas în atenția publicului când și-a inaugurat sediul central și centrul tehnologic din Sankt Petersburg sediu pentru firme IT și alte startup-uri.
Potrivit relatărilor, Prigojin a recunoscut că între activitățile sale se află și generarea de „idei noi pentru îmbunătățirea capacităților de apărare ale Rusiei".
Knežević, care a făcut mai multe vizite în Rusia de la invazia Ucrainei, a declarat că nu s-a întâlnit cu Prigojin în timpul vizitei sale la Sankt Petersburg și la centrul militar-tehnologic.
„Dacă aș fi făcut-o, credeți-mă, nici măcar nu aș fi ascuns-o", a adăugat el.
Articol scris de Andy Heil pe baza unui reportaj realizat de corespondentul RFE/RL Balkan Service Dusan Komarcevic
