Aceasta se petrece în ciuda a ceea ce liderul de la Kremlin și-a imaginat și încă își imaginează, dar și contrar a ceea ce mulți experți, care priveau către raporturile inter-occidentale, în general, prognozau.
Faptul că ajutorul s-a menținut și înregistrează chiar o creștere, când vine vorba despre gradul de sofisticare al armamentului s-a dovedit un factor decisiv în echilibrul de forțe al acestui război.
Ivo Daadler, fost ambasador american la NATO a declarat „Dacă cineva spunea în ianuarie că Europa, pe ansamblu, în frunte cu Germania va face tot ceea ce poate pentru a reduce dependența de combustibilul de proveniență rusească aș fi replicat că e o nebunie”.
Livrările de armament către Ucraina sunt fără precedent, în Europa, de la Al Doilea Război Mondial încoace și continuă să crească. Cu prilejul recentei vizite la Washington a președintelui Zelenski, șeful executivului american, Joe Biden a spus că nu este deloc îngrijorat că unitatea occidentală s-ar putea fisura.
În 2014, Occidentul a reacționat cu sancțiuni la invazia rusă în Crimea, dar acele sancțiuni s-au dovedit timide, inclusiv fapul că Germania a menținut legăturile economice strânse cu Rusia. Până în ultimul moment, anul trecut, aliații europeni au privit cu îndoială avertismentele agențiilor de informații americane că Putin va invada. Daadler subliniază în acest sens rolul important jucat de schimbarea de atitudine a Germaniei, după începerea războiului.
Planul lui Putin era un război scurt, ocuparea Kievului și forțarea Occidentului să accepte un fapt împlinit. Dar ostilitățile au evoluat diferit și rezistența ucrainiană a dejucat intențiile Kremlinului. Asta a încurajat Occidentul să-și mărească eforturile de sprijin. S-au adăugat și atrocitățile comise de ruși și documentate în localități cum este Bucea.
Vladimir Putin continuă să facă un joc de așteptare, mizând pe reacția în Europa la fluxurile de refugiați, penuria de gaze și criza economică. Zelenski chiar a vorbit despre o „oboseală” cu acest război în Occident. Oficialități din Statele Unite resping însă această ipoteză, în ciuda scepticismului care se manifestă în rândurile unor deputați republicani cu privire la ajutorul pentru Ucraina.
Există și breșe în sprijinul occidental: Ungaria blochează noi sancțiuni, Turcia tergiversează accesul în NATO al Finlandei și Suediei, președintele Franței încearcă gesturi de reconciliere și cancelarul german ezită să trimită tancuri în Ucraina, dar – așa cum spune Ivo Daadler – toate aceste dezbateri au pe fundal idea solidă că dezbinarea în fața agresiunii ruse nu este o opțiune.
