Filozoful german, Jürgen Habermas, a fost distins cu Marele Premiu de presă - franco-german pentru întreaga sa operă. Prin acordarea premiului se onorează angajamentului susţinut al filozofului pentru democraţie şi pentru ideea europeană. Habermas, considerat cel mai important filozof german în viaţă, în vîrstă de 89 de ani, a rostit la Berlin o cuvîntare critic-incitantă, fără a se referi direct la disensiunile din cadrul guvernului german privind politica faţă de migranţi. El a reliefat în cuvîntarea sa necesitatea menţinerii solidarităţii în Europa. Această solidaritate trebuie să aibă la bază încrederea reciprocă şi nu trebuie să fie condiţionată doar de simple raţionamente economice. În acelaşi timp, Habermas a pledat pentru armonizarea politicii europene şi a condamnat acţiuni naţionale unilaterale:
„Asta contează mai ales în politica faţă de azilanţi, dacă naţiunile europene nu vor să revină la mentalitatea lor otrăvită din perioda cînd au fost puteri coloniale.”
Habermas i-a criticat pe germani care, în mod eronat, se consideră „buni europeni”. Această auto-percepţie, a explicat el, s-a dovedit a fi o auto-mistificare. A vorbi despre solidaritate, dar a cere, de fapt, leialitate este linia politică europeană actuală a Berlinului. Habermas a deplîns apoi lipsa voinţei politice de a impulsiona Europa.
Tocmai această chemare de a avea mai mult curaj îl caracterizează pe Habermas, transformîndu-l într-un prototip al intelectalului public, a spus ministrul de externe, Heiko Mass, care a rostit discursul de elogiere. Maas a înclus în discursul său cîteva întrebări retorice cu iz autocritic, afirmînd:
„Cum poate Germania să-şi asume responsabilitatea pentru realizarea viitorului european? Dumneavoastră nu menajaţi lipsa de curaj a politicii germane şi amintiţi că şi lipsa unor decizii pot avea o influenţă cu bătaie lungă.”
Jürgen Habermas a ţinut să precizeze că el îi consideră pe social-democraţii germani cu mult prea ezitanţi, cerîndu-le să se pronunţe cu mai multă fermitate pentru Europa. Chiar cu riscul de a pierde pe unii susţinători. În opinia lui Habermas, preşedintele francez Macron reprezintă astăzi o speranţă pentru continuarea activă a proiectului european.
Premiul de Presă franco-german s-a decernat prima dată în 1983, cu prilejul aniversării a 20 de ani de la semnarea tratatului franco-german de la palatul Élysée.
