Nu se știe dacă întrebarea o fi fost pusă cu adevărat de vreo viitoare tânără mamă. Se cunoaște, în schimb, răspunsul dat de redacție în această privință.
Fără doar și poate, nașterea pruncului trebuia sărbătorită. Dar, totul depindea de felul în care evenimentul era marcat în familie. „De veți duce copilul să-l botezați la biserică, de veți așeza în capul mesei un popă pletos, fără îndoială cumătria va fi reacționară”, dădea verdictul redacția. „Dacă, însă, se vor aduna la Dvs. acasă sau la club prietenii și cunoscuții să sărbătorească venirea pe lume a unui nou cetățean sovietic, de va închina fiecare pentru sănătatea și fericirea pruncului, de-și vor lua cumătrii în mod solemn obligația de a îndruma finul prin viață, de a contribui la educația lui – cumătria va fi progresistă”.
Pentru a nu greși la alegerea celor mai progresiste tradiții, Ecaterina era îndemnată să ceară sfatul organizației locale de partid. Odată „blagoslovită” de celula de partid, petrecerea în familia sa trebuia să servească drept „model de cumătrie sovietică” și altor familii tinere din sat.
