DEREVIANOIE, Rusia - Din dimineața zilei de 1 august, această așezare liniștită din nord este în șoc din pricina incidentelor petrecute peste noapte. Două case de lemn au fost distruse de incendiu în zone diferite ale localității. În una dintre ele, polițiștii au găsit cadavrele a doi bărbați. În a doua, au găsit cadavrele unui cuplu căsătorit, al fratelui bărbatului, și al unui pensionar care stătea cu familia. Toți șase muriseră înjunghiați.
În aceeași zi, poliția a arestat doi condamnați recidivisți - Maksim Bocikariov, 38 de ani, și Igor Sofonov, 37 de ani - suspectați de crimă și incendiere. Anchetatorii spun că suspecții, care au negat acuzațiile, erau „extrem de beți” când au fost arestați în apropierea celei de-a doua case incendiate.
Șocantele crime au ținut prima pagină a presei mai cu seamă după ce s-a aflat că Sofonov era fost luptător din compania de mercenari Wagner, recrutat în închisoare, rănit în Ucraina și revenit în Rusia după ce a fost grațiat.
În ciuda faptului că medicii nu au reușit să scoată toate schijele din corpul său, Sofonov plănuia să se înroleze în armată și să revină pe front, au spus rudele lui pentru RFE/RL.
„Nu mă așteptam la așa ceva”, a spus sora lui Sofonov, Aleksandra. „Cred că a fost împins să facă asta. Dacă a fost implicat, asta este singura explicație. Nu ar face așa ceva de capul lui. Nu avea niciun motiv. Nu are niciun sens”.
Crimele de la Derevianoie sunt doar unul dintre tot mai multele incidente penale în care au fost implicați condamnați penal grațiați după revenirea de pe frontul din Ucraina. Potrivit publicației de știri ruse Agentsvo, de la începutul acestui an, cel puțin 11 foști luptători Wagner au fost acuzați de crimă după ce s-au întors din război .
În iunie, înainte de a organiza o rebeliune eșuată la scurt timp după declanșarea ei, șeful lui Wagner, Evgheni Prigojin, spunea că 32 de mii de foști prizonieri s-au întors în Rusia după ce au servit în Ucraina, fiind grațiați, susținând că foarte puțini dintre ei au comis crime după revenire.
Un fost luptător Wagner care a fost identificat doar ca Serghei S. a fost arestat în mai în orașul siberian Novosibirsk, fiind bănuit că a violat două minore.
În martie, un veteran al companiei Wagner pe nume Ivan Rossomahin a mărturisit că a înjunghiat mortal o bătrână din orașul Novîi Bureț din regiunea Kirov, la aproximativ 800 de kilometri est de Moscova. El revenise din Ucraina cu doar 10 zile mai devreme.
Un sat în șoc
Derevianoie - adică „de lemn”, în rusă - este o localitate liniștită, dar cu probleme. Are străzi mărginite de copaci și case vechi din lemn și este situată la aproximativ 25 de kilometri sud de capitala regiunii Karelia a Rusiei, Petrozavodsk. Se întinde de-a lungul malurilor pietroase ale lacului Onega. Aproximativ o mie de oameni îi spun acasă.
„Sunt o groază de dependenți de droguri în sat”, spune un localnic pe nume Aleksandr. „O groază. Mai avem și o groază de condamnați eliberați. Proprietarul cafenelei Sretenski Dvorik este unul dintre ei și își invită prietenii în sat și le aranjează să lucreze la fermă. Înainte să vină, era un loc liniștit.”
Pe 4 august, polițiștii au găsit cadavrul Ianei Ligorkova, în vârstă de 45 de ani, dispărută din 20 iulie, parțial îngropat într-un grajd abandonat din sat. A fost arestat un bărbat de 34 de ani, al cărui nume nu a fost dat publicității. Imediat a fost acuzat de crimă.
Localnicii au declarat pentru RFE/RL că sunt de părere că uciderea lui Ligorkova este legată de droguri.
„Nimic de valoare”
Sora uneia dintre victimele uciderii în masă spune că s-a întâmplat noaptea târziu.
„Fratele meu și fiica lui dormeau”, a spus Irina Jamoidina. „Fiul lui se uita la televizor. Băiatul nu le-a deschis ușa, dar aceștia au spart-o”.
Au fost uciși fratele Irinei Jamoidina, Artiom Tereșcenko, în vârstă de 39 de ani, și tatăl său în vârstă de 71 de ani. Cei doi copii - de 9 și 12 ani - au reușit să fugă din casa incendiată, a informat presa locală. Soția lui Terescenko lucra în tura de noapte la un spital din apropiere.
„Copiii au fost martori”, a spus ea. „Nepotul meu l-a recunoscut imediat pe Bocikariov”.
Ea spune că nu știe de ce au venit intrușii în casă. „Nu era nimic de furat acolo”, spune ea. „Nimic de valoare.”
Maksim Bocikariov este bine cunoscut în Dereviannoie. Locuiește în sat de ceva vreme. A executat mai multe pedepse de închisoare pentru infracțiuni grave, inclusiv pentru viol și crimă. A fost eliberat ultima dată în 2017 și locuia în sat de vreo șase ani „relativ liniștit”, au spus vecinii.
„Sunt sigur că Bocikariov este de vină”, spune un localnic care a făcut închisoare atât cu Bocikariov, cât și cu Sofonov. „Este o persoană violentă. Un idiot. L-a târât pe Igor în asta. L-a îmbătat.”
„Vindea droguri și poliția nu făcea nimic în privința asta”, susține o localnică. „S-a dat mereu cocoș. Oamenilor le era frică de el. S-au plâns de el tot timpul, dar poliția nu a făcut nimic”.
Soția și fiica lui Bocikariov nu au răspuns la întrebările RFE/RL.
„Nimeni nu are nevoie de mine”
Un recrutor Wagner l-a înrolat pe Igor Sofonov anul trecut, pe când ispășea o pedeapsă pentru furt, tâlhărie, consum de droguri și tentativă de omor în închisoarea Obuhovo din St. Petersburg. Asemenea altor zeci de mii de condamnați din toată Rusia, i s-au promis bani buni și grațiere dacă va lupta timp de șase luni pentru Rusia în Ucraina.
În septembrie 2022, Sofonov a fost rănit grav în luptă, a spus Aleksandra pentru RFE/RL. După o lungă spitalizare, a fost trimis înapoi în Rusia la începutul acestei primăveri. S-a mutat cu mama sa și a încercat fără succes să-și găsească un loc de muncă, în timp ce s-a luptat cu birocrația Rusiei în încercarea de a-și înlocui pașaportul și alte documente care au fost pierdute sau distruse când a fost rănit.
„Am văzut sânge și carne”, a spus el într-un mesaj audio către un prieten pe care RFE/RL l-a obținut. „Acum o să-mi pun viața în ordine și apoi o să revin la normal. Am decis să-mi schimb viața. Nu o să mă mai încurc cu droguri și curve. Nu mai vreau asta.”
La sfârșitul lunii trecute, Sofonov a ajuns în Dereviannoie pentru a-și vizita sora și copiii ei. Era prima dată când frații s-au văzut în patru ani, a spus Aleksandra.
„Nu a dat niciun semn că ar fi agresiv”, își amintește ea cele patru zile petrecute împreună culegând ciuperci și jucându-se cu copiii. „Nu a vorbit prea mult despre război. Era vesel. A zâmbit și s-a jucat cu copiii”.
Una dintre amintirile din război este de neuitat, spune ea. „Și-a amintit de un tânăr care își curăța arma”, a spus ea. „Cu siguranță că nu mai ținuse o armă în mână nicicând în viață... A apăsat din greșeală pe trăgaci și s-a împușcat în cap”.
În seara zilei de 31 iulie, cu puțin timp înainte ca Sofronov să plece să meargă la băutură cu Bocikariov pe care îl întâlnise în închisoare, Aleksandra a avut o discuție serioasă cu fratele ei, a spus ea, în încercarea de a-l convinge să nu se întoarcă în Ucraina.
„Stăteam pe-aici, el fuma”, își amintește Aleksandra. L-a întrebat de ce vrea să se întoarcă pe front. „Mi-a spus: Vreau să le demonstrez oamenilor că sunt bun. Simt că nimeni nu are nevoie de mine”, a spus ea.
Un prieten al lui Sofonov, care a luptat alături de el în Ucraina a spus pentru RFE/RL că Sofonov plănuia să se căsătorească cu o asistentă pe care a cunoscut-o în timp ce se recupera în orașul Luhansk, ocupat de ruși, din est. El intenționa să agonisească ceva bani și să cumpere o casă pentru ea acolo.
„Igor căuta o casă în Lugansk”, a spus bărbatul. „Își făcuse niște proiecte destul de serioase. Pe 1 august plănuia să vină la St. Petersburg să solicite companiei Wagner despăgubiri pentru faptul că a fost rănit. Apoi plănuia să semneze un contract cu Ministerul Apărării”.
„De ce ar comite o crimă când avea planuri atât de clare?” a adăugat el.
Sora lui Sofonov speră din tot sufletul ca fratele ei să nu fi fost implicat în crimele lui Derevyannoie. Dacă a fost, insistă ea, nu a făcut-o premeditat.
„Oamenii spun că este un animal sau un vampir”, a spus Aleksandra. „Nu este un animal sau un vampir. Nimic de genul ăsta. Singurul lucru la care mă pot gândi este că a avut un fel de cădere mentală”.
„Este foarte greu pentru noi”, a adăugat ea. „În primul rând, văd rudele acelei femei care a rămas singură cu doi copii pe aici. La ce se poate gândi ea?"
„Mâine trebuie să merg la muncă”, a conchis ea. „Și nu știu dacă am puterea să-i privesc pe cei din jur în ochi!”
