Cota dublă de reprezentare gender pe listele de candidați aplicată, în premieră, la alegerile anticipate din 11 iulie, sporește șansele femeilor de a accede în viitorul Legislativ. Este concluzia preliminară a organizației neguvernamentale Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare care de mai mulți ani analizează reprezentarea de gen pe listele electorale. Datele organizației arată că toate partidele şi blocurile electorale înscrise în cursă au respectat noile prevederi legale care impun, pe lângă cota minimă de 40 la sută, o poziționare echilibrată a femeilor şi bărbaților în listele de candidați.
Ponderea candidatelor la funcția de deputat a sporit considerabil în această campanie electorală, grație noilor reglementări care impun, în eşenţă, o aplicare mai riguroasă şi mai echitabilă a cotei minime de 40 la sută pentru femei. Această cotă devenită obligatorie încă din 2016 a fost aplicată, în premieră, la precedentul scrutin parlamentar din 2019, dar de o manieră mai curând formală, femeile fiind plasate preponderent la coada listelor de candidați, adică pe poziții neeligibile.
Pentru a descuraja această practică păguboasă, la insistența apărătorilor egalităţii de gen, legiuitorul a decis să introducă, în 2019, un filtru suplimentar la întocmirea listelor de candidați obligând partidele să aplice cota de 40 la sută nu aleatoriu, ci la fiecare 10 poziții din listă, în care trebuie să se regăsească neapărat cel puțin patru femei sau bărbați. Întrucât riscau să nu fie admise în cursă dacă ar fi ignorat noile rigori, toate cele 22 de formațiuni participante la alegerile din 11 iulie le-au transpus în practică, arată datele Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.
Analizând listele de candidați ale competitorilor electorali, experții acestei organizații au constat că prezența femeilor a atins o cotă istorică, de peste 46 la sută, iar poziționarea lor echitabilă pe liste, câte cel puţin patru la fiecare zece poziții, crește semnificativ șansele lor reale de a accede în Legislativ într-un număr cât mai mare, spune experta în politici de gen, Alina Andronache:
Nu avea să se întâmple dacă nu era acest nou sistem de cotă dublă...
„Astăzi suntem optimişti că avem toate şansele ca în următorul legislativ să avem mai multe femei care deţin funcţia de deputat. Iar acest lucru nu avea să se întâmple dacă nu era acest nou sistem de cotă dublă aplicat pe deplin pentru prima dată în 2021. Sper că vom avea aceste efecte pozitive şi în cadrul parlamentului.”
Singura temere pe care o au activiștii este că partidele şi blocurile electorale înscrise în cursă mai au încă dreptul să intervină cu schimbări în listele lor de candidați, ceea ce ar putea afecta, chiar dacă şi neesențial, raportul de gen, precizează Alina Andronache:
„Ştim bine că toate partidele au tendinţa de a face modificări pe listele de candidați pe tot parcursul campanie, mai ales pe ultima sută de metri. Sper că toate modificările care se vor face ulterior în listă nu vor afecta sistemul de cotă dublă şi CEC va analiza minuţios atunci când va accepta aceste modificări pe liste.”
Egalitatea șanselor în secolul 21 rămâne un deziderat
Comisia Electorală Centrală a informat recent competitorii electorali că pot solicita excluderea unor candidați din liste sau înlocuirea lor până pe 26 iunie, dar cu respectarea obligatorie a celor două criterii: cota minimă de 40 la sută de reprezentare gender şi poziționarea echitabilă pe listă. Temerea împărtășită de activiştii pentru egalitatea de gen că, în pofida acestui avertisment al autorităţii electorale, ar putea fi devieri nu este lipsită de temei. Or la scrutinul local din 2019, când cele două criterii la întocmirea listelor electorale au fost aplicate pentru prima dată, însă doar parțial cu anumite derogări legale, în peste 40 la sută din listele de candidați agreate de Comisia Electorală Central organizațiile care au monitorizat scrutinul au depistat abateri grave.
