Într-un dialog cu Magda Grădinaru, de la ziare.com, profesorul de științe politice Alexandru Gussi lămurește cum au devenit dintr-o dată posibile alegerile legislative anticipate. Primul motiv a fost spectrul majorării pensiilor în partea a doua a anului, ceea ce ar produce dezechilibre macroeconomice severe. Al doilea este că, după mult timp, „un singur partid deține în România executivul bicefal: președinte și întregul guvern”, format din liberali. Nu în ultimul rând, dorința expresă a președintelui Klaus Iohannis de a se ajunge la alegeri anticipate se leagă și de șansa pe care o capătă astfel „de a influența jocul politic inclusiv după alegerile de peste alți patru ani”, respectiv în vara lui 2024, înainte de încheierea celui de-al doilea mandat al său. Alexandru Gussi spune că are loc „o spectaculoasă reprezidențializare a regimului și (…) o revanșă a modelului președintelui-jucător în fața modelului diametral opus încarnat de Iohannis în marea majoritate a primului său mandat”. Sunt schimbări logice după o victorie la prezidențiale cu 66%, numai că această victorie presupunea, ca să fie deplină, și o majoritate solidă în parlament. Iohannis, mai arată interlocutorul Magdei Grădinaru, a trebuit să amâne cam cu două luni momentul de acum, pentru a se ajunge la o situație cât de cât propice în PSD. Pentru alegători, există deja un beneficiu : câtă vreme la guvernare se află un singur partid, iar această situație va continua, responsabilitatea va fi clară, după opt ani în care au guvernat tot felul de coaliții și combinații. Mai există un plus : perspectiva simplificării structurii politice a Parlamentului, unde se profilează că se vor regăsi doar trei partide : PNL, PSD și USR-PLUS.
Și editorialistul ziarului Evenimentul zilei, Dan Andronic, consideră că alegerile anticipate sunt „sunt din ce în ce mai probabile”. El crede că totul e din vina modificării adusă Constituției prin prelungirea mandatului președintelui de la 4 la 5 ani. De aici „scandaluri dese și scurte în detrimentul strategiilor pe termen mediu. Nu a existat situație stabilă pentru că aproape întotdeauna Președintele a fost de altă părere decât Guvernul”. Președintele Klaus Iohannis presează pentru anticipate pentru că, scrie Andronic, „România are nevoie de o terapie de șoc. În primul rând în actuala arhitectură a bugetului lucrurile ar sta în picioare până în august-septembrie. Consiliile Județene au primit bani DE SALARII doar pentru 6 luni de zile. Investițiile sunt minime. Pensiile majorate și alocațiile dublate pentru copii ar trebui plătite, deși nu sunt bani. Când de fapt, ar fi nevoie ceva tăieri, cheltuielile umflate artificial riscă să arunce România într-o criză pe care și-a provocat-o singură”.
Un alt editorial, din Ziarul de Iași, semnat astăzi de Lucian Dârdală, vede deschis drumul unei îmbunătățiri a Constituției, fie după legislativele din acest an, fie după cele din 2024. Una din chestiunile de reformulat ar fi dizolvarea parlamentului. „Pot exista situaţii în care dizolvarea parlamentului să reprezinte un pas în direcţia unei mai mari stabilităţi şi a unei mai bune guvernări. În acest sens, ar putea fi gândită o formulă prin care o majoritate calificată a senatorilor şi deputaţilor - spre exemplu, două treimi - să poată solicita dizolvarea Camerelor în caz de vacanţă guvernamentală, scutindu-i pe preşedinte şi pe liderii partidelor de obligaţia de a participa la ficţiunea respingerii a două propuneri consecutive de prim-ministru”.
