Pe 13 aprilie, tribunalul l-a condamnat pe Ilnaz Galiaviev la închisoare pe viață pentru atacul de la liceul nr. 175 din Kazan.
Galiaviev, care avea 19 ani în momentul atacului, a declanșat o explozie în școală înainte de a deschide focul asupra elevilor care se grăbeau să fugă din clădire, unii sărind de la ferestrele de la etajul trei pentru a scăpa de carnagiu.
Galiaviev a pledat vinovat la acuzația de ucidere a două sau mai multe persoane prin metode periculoase pentru public.
Motivul împușcăturilor nu a fost dezvăluit. În urma unei evaluări psihiatrice, s-a constatat că Galiaviev este bolnav mintal, deși anterior nu fusese diagnosticat cu nicio tulburare.
Împușcăturile au fost cel mai sângeros atac asupra unei școli din Rusia post-sovietică, în afară de sângerosul asediu de la Beslan din 2004, soldat cu sute de morți, și au șocat întreaga țară.
La mai puțin de două luni de la atac, președintele Vladimir Putin a promulgat o lege care a înăsprit controlul armelor de foc.
Legea a ridicat vârsta minimă pentru cumpărarea puștilor de vânătoare și a armelor cu țeavă lungă de la 18 la 21 de ani. De asemenea, a instituit restricții suplimentare privind deținerea de arme.
Anterior, persoanele condamnate pentru infracțiuni grave nu puteau deține o armă. Noua lege spune că persoanelor condamnate sau investigate pentru consum de droguri li se poate refuza un permis de armă. De asemenea, rușii care au avut două sau mai multe dosare penale nu mai pot primi un permis de armă. Galiaviev a folosit în atac o armă înregistrată oficial.
Împușcăturile în școli și alte instituții de învățământ din Rusia și din alte foste republici sovietice au fost rare până în ultimii ani, când numărul incidentelor a început să crească.
În aprilie 2022, în Veșkaima, un bărbat înarmat a intrat într-o grădiniță și a ucis doi copii și o educatoare înainte de a se împușca, iar în septembrie 2021 a avut loc un schimb de focuri de armă la Universitatea Națională din Perm, care s-a soldat cu moartea a șase persoane.
