Miercuri a avut loc la Iași lansarea volumului Panorama comunismului în Moldova sovietică (editura Polirom). Este vorba despre o lucrare de anvergură (850 de pagini, format mare), realizată sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Coordonatoarea volumului, la care colaborează 34 de cercetători, este Liliana Corobca. Publicul o cunoaște poate mai ales în ipostaza de romancieră, distinsă cu premii prestigioase și tradusă în mai multe limbi străine. Liliana Corobca este însă și o reputată cercetătoare, cu studii remarcabile consacrate cenzurii comuniste și exilului românesc. Meritul său în apariția acestei Panorame este considerabil, ea reușind să atragă colaboratori competenți și să identifice subiectele ce urmau să fie tratate, pentru ca tabloul de ansamblu să fie cât mai cuprinzător.
Primele capitole reconstituie modul în care a fost receptată perioada comunistă, refac sintetic istoria Basarabiei ca gubernie rusească și integrarea ei în cadrul României Mari precum și crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM). Se ajunge, apoi, la perioada gorbaciovistă și la proclamarea independenței Moldovei. Un grupaj de studii vizează diferite aspecte ale funcționării statului comunist : instituțiile sovietice din Moldova, legislația, organizarea Securității, simbolurile de stat, politica de cadre, politica națională. De mare interes, aducând elemente inedite sau puțin cunoscute, sunt capitolele privind deportările, foametea din 1946-1947, rezistența față de puterea sovietică. Un subiect delicat, cum bine știm, este politica lingvistică, prin care s-a încercat ruperea brutală a legăturilor cu limba română.
Știința, învățământul superior, mass-media, literatura, politica editorială, viața teatrală, cinematografia, muzica, pictura, patrimoniul cultural, arhitectura, sportul fac – fiecare – obiectul unor analize serioase, aplicate. E uimitor cum energiile creatoare au putut să renască după ce Moldova a fost supusă – cum spune una din colaboratoare – unui adevărat „genocid cultural”. Să mai notăm și analiza mutațiilor demografice, radiografierea cotidianului sovietic, trecerea în revistă a relațiilor moldo-române și, în final, diagnosticul pus situației actuale din Republica Moldova, un diagnostic sever dar care ar trebui, tocmai din această cauză, să ne mobilizeze.
Panorama comunismului în Moldova sovietică reprezintă, nu încape îndoială, un eveniment editorial. Lipsită de prejudecăți, modernă în abordare, refuzând clișeele, de o onestitate intelectuală exemplară, cartea este o lectură pasionantă.
