Un fenomen al naturii unic în Europa, stâncile sau toltrele Prutului se întind pe o distanţă de aproape 200 de kilometri, în nordul-vestul Republicii Moldova. Formaţiunile calcaroase conţin rămăşiţe de corali, moluşte, scoici, alge şi organisme marine care umpleau, acum 10-20 de milioane de ani, Marea Sarmatică. Un astfel de lanţ coralier, spun specialiştii, mai există numai în Australia, doar că cel de acolo este aproape în întregime acoperit de apele oceanului. Deşi se numesc Stâncile Prutului, recifele moldoveneşti sunt aşezate, de fapt, la câţiva kilometri de malul stâng al fluviului, în bazinele afluenţilor săi. Foarte puţin studiate şi luate sub ocrotirea statului doar pe anumite porţiuni, sunt distruse de oameni începând cu perioada sovietică, fiind brăzdate de cariere de piatră, nisip sau lut, care mutilează peisajul milenar. Un reportaj de Eugenia Pogor.