Linkuri accesibilitate

UNICEF: tinerii, mai optimiști decât părinții în privința viitorului omenirii


„Tinerii nu știu pe ce lume trăiesc”, sună un clișeu al discuțiilor despre diferențele generaționale cam de când lumea, inclusiv în ziua de astăzi. Un studiu UNICEF sugerează însă că din fericire, lucrurile stau cu totul altfel.

„Pe fondul pandemiei de COVID-19, generația mai tânără este mai dispusă să aibă încredere în oamenii de știință și să îmbrățișeze cooperarea internațională”, se spune în prezentarea pentru presă a studiului comandat de UNICEF firmei Gallup.

Studiul arată că tinerii și copiii sunt cu 50% mai înclinați decât oamenii mai în vârstă să creadă că lumea devine tot mai bună cu fiecare generație.

Copii și tinerii sunt de asemenea mai mult de părere că însăși calitatea copilăriei s-a îmbunătățit, majoritatea crezând că generația lor tânără are parte de asistența medicală, educație și siguranța mai bună decât generația părinților lor.

Pe de altă parte, în pofida optimismului lor, tinerii nu sunt naivi, exprimându-și preocuparea în legătură cu schimbările climaterice, scepticismul în legătură cu conținutul pe care îl găsesc pe rețelele sociale, dar și sentimente de anxietate și deprimare. Tinerii și copiii sunt mult mai înclinați decât cei mai în vârstă să se vadă pe ei înșiși ca cetățeni globali, și mai dispuși să îmbrățișeze cooperarea internațională pentru combaterea unor fenomene negative, inclusiv pandemia de COVID-19.

„În lumea de astăzi nu ducem lipsă de motive de pesimism: schimbările climaterice, pandemia, sărăcia, inegalitatea, neîncrederea între oameni și naționalismul în ascensiune”, a spus în prezentarea raportului directoarea executivă UNICEF Henrietta Fore, adăugând, însă că „există și un motiv de optimism: copiii și tinerii refuză să vadă lumea prin ochelarii întunecați ai părinților”. „În comparație cu părinții lor, tinerii și copiii sunt plini de speranță, cu o mentalitate mult mai globală, și hotărâți să facă din lumea în care trăim un loc mai bun. Tinerii de astăzi au îngrijorări privind viitorul, dar se auto-percep ca parte a soluției”, a mai spus șefa UNICEF.

UNICEF a precizat că studiul The Changing Childhood Project este primul sondaj de acest fel, care cere mai multor generații să-și expună viziunea despre lume și despre ce înseamnă să fii copil în lumea de astăzi. Autorii au chestionat în 21 de țări 21.000 de persoane din două categorii de vârstă: între 15-24 de ani și – a doua - de peste 40 de ani.

Sondajul s-a efectuat în țări de pe patru continente, cu nivele diferite de bunăstare materială.

Iată alte câteva constatări, poate pentru unii surprinzătoare, despre cât de conștienți sunt tinerii și copiii despre unele pericole specifice lumii de azi:

Marjoritatea tinerilor cred că internetul implică riscuri mari pentru copii, de pildă de a vedea conținut violent sau explicit sexual (78%) sau de a fi șicanați (78%).

Numai 17% dintre tineri spun că au „foarte multă” încredere că pe rețelele sociale circula informație corectă.

Sondajul mai arată că tinerii doresc progrese mai rapide în lupta împotriva discriminării, cooperare mai multă între țări și vor ca factorii de decizie să-i asculte. De exemplu, în aproape fiecare țară din sondaj tinerii cred majoritar că pandemia s-ar putea rezolva mai repede dacă guvernele naționale ar coopera, în loc să ia decizii individuale, sau naționale; la capitolul „discriminare”, s-a constatat în sondaj sprijinul puternic al tinerilor pentru drepturi egale pentru persoanele LGBTQ+, femeile tinere fiind, potrivit sondajului, cele mai angajate în această luptă.

Sondajul a fost publicat înaintea Zilei Mondiale a Copiilor, care se marchează în fiecare an la 20 noiembrie. Țările unde s-a efectuat sondajul sunt: Argentina, Bangladesh, Brazilia, Camerun, Etiopia, Franța, Germania, Japonia, India, Indonezia, Kenya, Liban, Mali, Maroc, Nigeria, Peru, Spania, Marea Britanie, Ucraina, Statele Unite și Zimbabwe.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

Previous Next

XS
SM
MD
LG