Linkuri accesibilitate

„Unii actori politici din Republica Moldova sunt foarte abili în dezinformarea partenerilor de dezvoltare”


Vitalie Marinuță

Jurnal săptămâna la Europa Liberăcu Vitalie Mărinuța.

Vitalie Marinuța născut la 16 iunie 1970 în satul Holercani. Este specialist în probleme de securitate și apărare. În perioada 2009-2014 a îndeplinit funcția de Ministru al Apărării a Republicii Moldova. A fost militar de carieră și posedă gradul militar General de brigadă în rezervă. Din data de 26 ianuarie 2020 este Președintele Partidului Verde Ecologist.

Luni

Ce facem oameni buni? Încotro mergem?


E luni. După zile de odihnă, mereu această zi e puțin mai dificilă ca altele. Ziua de astăzi promite a fi una diferită. Probabil și celelalte de acum încolo. Ultimile două săptămâni nu am avut zile de odihnă fiindcă în calitatea mea de secretar general al Partidului Verde Ecologist am fost implicat în multe activități de pregătire a Congresului VII extraordinar care a avut loc ieri. În cadrul Congresului am fost ales în funcția de președinte al partidului, cea ce impune mai multă responsabilitate și eforturi din partea mea. Sunt conștient că va fi foarte greu, dar sunt predispus să depun eforturi maxime ca această formațiune politică să crească și să aibă o voce importantă în trasarea viitorului nostru. E timpul să ne gândim mai mult la protecția mediului înconjurător și să luăm exemplu de la țările europene dezvoltate, locuitorii cărora deja au înțeles că nu avem altă planetă decât aceasta.

După un mic dejun alături de soție și mama-soacră merg la biroul Partidului. În drum mă prinde gândul că suntem deja la finele lunii ianuarie, dar iarnă cu zăpadă, cum o țin minte din copilărie așa și nu avem. Nu e bine, dar cuiva îi pasă oare la noi în țară? Fenomenul negativ al încălzirii globale nu mai poate fi negat. Ce facem oameni buni? Încotro mergem? Cu aceste gânduri am ajuns la birou.

Prima jumătate a zilei este în lucru pe marginea perfecționării tuturor documentelor Congresului. Acord ceva timp pentru a răspunde la scrisorile și și sunetele de felicitare și port o discuție foarte productivă cu domnul Alecu Reniță, Președintele Mișcării Ecologiste din Republica Moldova și Președintele de onoare a Partidului Verde Ecologist. Am discutat nu odată cu domnia sa și anterior, dar sunt sigur că vom avea și mai multe discuții ulterior.

...statul Republica Moldova ar trebui să facă mult mai mult pentru toți cetățenii săi.


Pe la prânz am scris răspuns unui reporter de la Balkan Insight care mi-a solicitat opinia despre aeronavele moldovenești dar și personalul navigant și tehnic din țara noastră care activează în zone de război și cu risc sporit pentru securitate. Iarăși un elicopter moldovenesc a fost atacat în Afganistan. Este un caz care mi-a adus aminte de cel din 2015, când un elicopter civil moldovenesc, aflat în misiune umanitară în Afganistan a fost doborât de talibani și piloții au fost capturați. Unul din piloți a decedat iar ceilalți au fost eliberați abia în 2019. Aparatele nostre de zbor sunt în activitate permanentă în cele mai periculoase zone de conflict ceia ce sporește riscul de a fi atacat și nimicit. În lipsa solicitărilor pentru serviciile prestate în Republica Moldova activitatea în zonele cu risc sporit este o posibilitate de a supraviețui, sau poate chiar și a se dezvolta atât pentru companiile aeriene civile, cât și pentru angajații lor. Sunt sigur că, statul Republica Moldova ar trebui să facă mult mai mult pentru toți cetățenii săi, inclusive și pentru acești piloți. Cu regret, suntem cel mai sărac stat din Europa, exodul populației din țară este deasemenea la un nivel critic pentru viitorul țării, corupția la nivel înalt a atins nivelul când reprezintă pericol pentru securitatea națională. În aceste condiții cadrele calificate, în care s-a investit foarte mult, inclusiv și piloții despre care vorbim, pleacă din țară fără să se uite în urmă. Ei pleacă oriunde, doar ca să-și asigure un viitor mai bun. Noi acasă ce facem?

Spre seară am avut o ședință de lucru cu Anatolie Prohnițchi, fostul Președinte și Andrei Dumbrăveanu, Președintele Consiliului Național. Am discutat foarte multe:opinii,planuri, strategii. Mă bucură faptul că foștii președinți ai Partidului sunt foarte deschiși pentru a ajuta și a se implica.

Ajuns acasă pe la 19.00 îmi găsesc soția puțin alarmată. Mama-soacră, care are aproape 92 de ani și toți trăiți la țară se simte cam prost. Viroza nu a ocolit-o nici pe ea. Sperăm că mâne va fi mai bine.

Marți

Prima jumătate a zilei am dedicat-o lecturii și planificării activităților pentru următoarea perioadă. Am studiat ultimele rapoarte ale Parlamenmtului European cu referință la protecția mediului și ceva informație desprer Brexit. Va fi pițin complicat probabil pentru conaționalii noștri, care locuiesc și muncesc în Marea Britanie în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene după plecarea acestei țări din Uniune.

După amează am avut o discuție cu cățiva membri de partid despre necesitatea încurajării dezvoltării unei Organizații non-guvernamentale afiliate Partidulu sau a unei Fundații prin intermediul căreia să putem accesa cursuri de instruire, transfer de experiență politică de la Fundația Verde Europeană și alte organizații ce acordă susținere în dezvoltarea partidelor politice. E o idee bună, care mai trebuie analizată din toate aspectele și implementată .

Seara am stat de vorbă pe îndelete cu sora Olga, care locuiește de ani buni în Spania și cu mama mea Maria, care acum e în vizită la ea. Poate vor veni acasă după Paște. Cred că nu există familie în Republica Moldova, care să nu aibă pe cineva plecat definitiv. Așa e și în familia noastră. Mai rău este că oamenii tot pleacă și pleacă. Mâine am să sun copii.

Miercuri

M-am trezit foarte dimineața. Tiptil să nu trezesc pe ceilalți mă strecor din dormitor direct în bucătărie. O cafeluță (deși am cam rărit-o cu cafeaua demult) și lăptopul îmi sunt cei mai buni prieteni pentru următoarele două ore. Dedic aceste două ore de dimineață planificării. Avem foarte multe de făcut la partid atât pe plan intern cât și pe plan extern. Partidul Verde Ecologist face parte cu drepturi depline din Partidului Verde Ecuropean, care este a patra forță politică în Parlamentul Uniunii Europene. În ultimii ani ideologia verde este susținută tot mai mult și mai mult de cetățenii europeni. Tot mai multe partide verzi acced la guvernare sau își întăresc pozițiile politice. Cel mai mult verzii sunt susținuți de către tineri, căci ei înțeleg foarte bine că viitorul le aparține lor. Îmi trasez în această dimineață unele obiective și unele propuneri de acțiuni pentru a aprofunda relațiile cu Partidul Verde European, dar și pentru stabilirea unor relații cu colegii din țările nordice. Scopul final al acestor acțiuni este de a prelua expertiza de promovare a partidelor verzi ce au deja rezultate electorale bune,

La biroul partidului primele ore sunt de rutină. Am finalizat pregătirea setului de documente pentru a le depune la Agenția Servicii Publice pentru a face modificările aprobate de către Congres și am planificat să mergem să depunem actele după amează.

Una din prioritățile mele la conducerea Partidului va fi ca să promovez egalitatea de genuri.


Au intrat pe la partid câțiva activiști din Liga Tinerilor Verzi și am avut o discuție despre viitor, despre tinerețe, despre implicare și natură. Cu regret constat încă odată, că majoritatea tinerilor noștri viitorul lor nu îl văd aici. Sărăcia, corupția , lipsa perspectivelor de angajare cu un salariu decent îi face să caute oportunități în alte țări. Ei nu mai cred deja nici în politică, nici politicienilor căci oricum cred că vor fi trași pe sfoară, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată. De aceea implicarea lor politică pentru o cauză, chiar dacă și cred în ea este foarte mică. Adițional, tinerii (și nu numai) au fost învățati de unele formațiuni politice ce s-au perindat pe la guvernare în ultimul deceniu (PLDM, PD, PSRM, Partidul ȘOR) să se implice pentru bani. Pentru noi, verzii, nu va fi ușor să schimbăm această abordare, căci nu prea avem bani. Oricum vom depune toate eforturile pentru a reuși.

Am discutat și cu câteva doamne din Organizația de femei. Le-am asigurat că una din prioritățile mele la conducerea Partidului va fi ca să promovez egalitatea de genuri așa cum prescrie și manifestul verzilor europeni. În acest domeniu avem foarte mult de lucru. Societatea noastră încă nu acceptă pe deplin noțiunea dată.

Seara am fost contactat de cineva de la Ungheni, care mi-a spus că acolo se planifică tăierea copacilor din jurul lotului procurat pentru construcția unui Centru Comercial. Sunt zeci de copaci, sădiți vreo treizeci de ani în urmă, sănătoși și care ar trebui să fie protejați. Mâine va trebui să dau indicațiile necesare să controleze informația și dacă se adeverește să ne implicăm și noi. Cu regret în Republica Moldova în realitate nu se mai acordă nici o atenție protecției spațiilor verzi, pădurilor. Puțini sunt cointeresați pe bune să păstrăm aerul curat. Majoritatea, în special cei din administrația locală și centrală sunt puși pe umplutul buzunarelor proprii, dar nu pe protecția bunurilor comune. Lucrurile trebuiesc schimbate. De noi depinde.

A fost o zi lungă, obositoare, dar somnul nu vroia să mă prindă așa că noaptea târziu am stat aproape o oră la vorbă cu fetița mea Ionela, care muncește și își face studiile de masterat ân Copenhaga.

Joi

Dimineața am început-o ca de obicei cu un duș rece. |La micul dejun un ceai fierbinte, două ouă și o bucățică de cașcaval topit pe o felie de pâine și am plecat din casă cu dispoziție bună. Am mers la biroul Asociației Veteranilor și Rezerviștilor, la care sunt Președinte executiv. Este o Asociație Obștească mică, dar care face fapte bune ajutând veteranii războiului din primăvara-vara anului 1992 pentru apărare independenței, suveranității și integrității din 1992, în care am luptat și eu. La birou deja eram așteptat de câțiva colegi din conducerea Asociației. Am discutat despre unele activități ce le vom desfășura în trimestrul acesta, inclusiv cum vom comemora data de 2 martie, dar și faptul că conducerea Asociației trebuie să fie preluată de unul din locțiitri, fiindcă eu în curând nu voi avea dreptul să îndeplinesc această funcție. Am convenit să desfășurăm peste două săptămâni adunarea generală a Asociației pentru a alege altă conducere.

La sediul Partidului am avut o discuție îndelungată și foarte productivă cu domnul Andrei Dumbrăveanu, fostul Președinte a Partidului Verde Ecologist, actualul Președinte a Consiliului Național și persoana, care împreună cu regretatul Ambasador Valeriu Tihonov a făcut posibilă accederea verzilor din Republica Moldova în calitate de membri cu drepturi depline în marea familie politică a verzilor europeni. Deși am ceva timp de când activez în cadrul Partidului, domnia sa mi-a povestit unele lucruri din istoria Partidului, care eu încă nu le cunoșteam, mi-a dat unele sfaturi și unele recomandări care sunt sigur că îmi vor fi de folos în noua funcție. Am discutat situația social-politică din țară și am împărtășit viziunile fiecăruia asupra dezvoltării partidului. A fost o discuție foarte constructivă și benefică pentru mine. Mi-a plăcut.

La amiază am mers la spital în vizită la mama-soacră, care a prins o viroză. La ai ei 92 de ani e periculos, dacă nu o tratezi la timp. Parcă e mai bine. Mă bucur. Eu mult am învățat de la acestă mână de femeie cu trei clase românești și mi-aș dori să trăiască încă mult și bine să vadă și nepoții mei. Nu degeapa se spune: ”Cine nu are bătrâni, să-i cumpere!”

După amiază am dedicat ceva timp pentru a scrie o informație despre activitățile și planurile Partidului Verde Ecologist , însoțită de o analiză a situației social-politice și tendințelor din Republica Moldova pentru colegii din conducerea Partidul Verde European. Îmi va lua ceva timp, dar sper să o finalizez în weekend pentru a o remite la începutul săptămânii viitoare. Tot în acest context am discutat și cu Olga Afanas, membră a Biroului Permanent, despre traducerea în engleză a Declarației Politice și a Rezoluției Congresului Verzilor de la Chișinău. Fac acest lucru fiindcă am observat în ultimii doi ani, că unii actori politici din Republica Moldova sunt foarte abili în dezinformarea partenerilor de dezvoltare, inclusiv și a familiei nostre politice.

Spre seară trecem în revistă împreună cu domnul Anatolie Prohnițchi, fostul Președinte al Partidului acțiunile birocratice, care trebuie să le implementăm pentru a transfera conducerea legală de la dumnealui la mine. Sunt recunoscător lui Anatolie pentru susținerea ce mi-a acordat-o pe parcursul anilor, dedicația sa, maniera în care s-a transferat conducerea și faptul că a acceptat să activeze mai departe în partid în calitate de prim-vicepreședinte. Aceasta îmi va ușura cu mult lucrul meu. La noi, la verzi , partidul nu se tratează de nimeni ca întreprindere individuală și nimeni nu e veșnic în funcțiile de conducere, așa ca la multe partide din Republica Moldova.

Mocnim în această mocirlă postsovietică fără să fim capabili măcar să ne acceptăm propria limbă maternă.


După cină citesc noutățile și văd comunicatul că ”Academia Română este îngrijorată de noile încercări de a introduce în uzul oficial, la Chișinău și regiunile din Ucraina locuite de români, noțiunea inexistentă de „limbă moldovenească", susținută odinioară de propaganda sovietică și reluată, astăzi, de către anumite cercuri interesate politic”. Această indignare o împărtășesc și eu la fel ca și foarte mulți locuitori ai acestui mult-pătimit pământ. Datorită jocurilor și ambițiilor unor actori de pe scena politică moldovenească și a intereselor imperialiste rusești așa și mocnim în această mocirlă postsovietică fără să fim capabili măcar să ne acceptăm propria limbă maternă. Suntem probabil unicul stat care își educă în grădinițe, școli, universități deja trei generații de cetățeni să vorbească într-o limbă, iar după absolvire îi impune să vorbească în una inexistentă. Așa indignat adorm.

Vineri

Noaptea m-a trezit soția din cauza cutremurului. Eu dormeam foarte strâns și nu l-am simțit. Dimineața deja am citit știrile. Bine că a fost unul ușor fără distrugeri.

La o ora matinală împreună cu Anatolie Prohnițchi suntem deja la Agenția Servicii Publice. Trebuie să reușim până la 9.00 să depunem actele căci ulterior are un seminar La Comisia Electorală Centrală pe tema gestionării finanțelor partidelor politice și modul de raportare. Finanțe nu prea avem, dar rapoarte de prezentat sunt. Așa că trebuie să fim în pas cu cerințele legislative.

Am avut o scurtă discuție cu șeful Comisiei Electorale Centrale în care l-am informat despre Congresul Partidului și schimbările din conducere. Sper să avem o conlucrare bună cu CEC.

După-amiaza o dedic lucrului cu documentele financiare ale companiei. Sâmbătă plec la țară să văd cum mai merg lucrurile și ce putem face pentru a ține piept obligațiunilor creditoriale. E dificil, dar sper să găsim vreo soluție.

Am vorbit mai îndelungat cu Natalia, vice-administratoarea companiei, despre unele schimbări ce trebuie să le facem, dar și despre situația din sat. Ea mi-a spus că săptămâna trecută de la grădinița din sat au plecat peste hotare cu părinții 10 copii. Dezastru. 10 copii dintr-un sat. Vă dați seama care este starea lucrurilor pe țară. Dar guvernul lui Dodon institue comisii pentru a găsi cauzele. Cauzele nu trebuiesc căutate, sunt chiar guvernanții și poftele lor nesăbuite de a se îmbogăți pe seama poporului.

Ora de la finele programului de lucru e pentru planificare. Se începe o nouă lună și trebuie să planific agenda pentru întreaga lună, dar și ce este de făcut pentru a închide luna precedentă. Îmi consult agenda pentru săptămâna viitoare și văd că va fi una destul de încărcată cea ce e bine. Îmi place să-mi fac singur agenda, deși de multe ori sunt copleșit de evenimente, care îmi dau peste cap planurile, dar asta și e frumusețea vieții mele.

Seara am fost la cină cu câțiva colegi foști militari, care activează în misiunile de menținere a păcii ale ONU și OSCE. A fost o seară de amintiri frumoase.

XS
SM
MD
LG