- AGORA rezumă detaliile oferite de expertul Sergiu Tofilat în legătură cu dosarul penal pe subiectul energiei electrice cumpărate de R.Moldova din Ucraina, în 2008, printr-un intermediar, contract din cauza căruia țara ar fi fost prejudiciată cu 14,5 milioane de dolari. Potrivit lui Tofilat, la Președinție au ajuns informații care scot la iveală și legătura lui Plahotniuc cu toată această schemă. Jumătate din milioanele fraudate ar fi ajuns într-un off-shore de al fostului lider PDM. Întrebarea experților este ce a avut de câștigat Dodon de pe urma acestei tranzacții, el fiind cel care, în 2008, ar fi negociat contractul de procurare a energiei cu partea ucraineană. Practic, pentru că R.Moldova a cumpărat de la un intermediar, asta a făcut ca moldovenii să achite mai scump pentru această energie electrică. Portalul a solicitat o reacție și de la serviciul de presă al lui Igor Dodon, care afirmă că acesta nu ar fi avut nicio legătură cu respectivul contract.
- BALKAN INSIGHT rezumă un raport elaborat de organizația Justiție pentru Jurnaliști (Justice for Journalists), cu sediul la Londra, care relevă că numărul atacurilor asupra jurnaliștilor și reprezentanților presei din R.Moldova a crescut semnificativ în 2020. Autorii studiului au identificat 68 de atacuri sau amenințări împotriva angajaților din mass-media sau a redacțiilor din R.Moldova în 2020. 49 din cele 68 de atacuri au fost non-fizice, executate prin internet, fiind vorba despre campanii de discreditare sau obstrucționare ilegală a jurnaliștilor, refuzarea accesului la informații și alte forme de hărțuire, intimidare și presiune pe rețelele sociale. Atacurile non-fizice au inclus și cazuri de calomniere a jurnaliștilor sau instituțiilor de presă. Patru din cele cinci atacuri fizice asupra jurnaliștilor înregistrate în 2020 au fost inițiate de Serviciul de Pază și Protecție de Stat, poliție sau armata rusă staționată în regiunea separatistă a Transnistriei.
- DESCHIDE.MD dezvăluie că „istoria luptei PSRM cu diaspora”, prin intermediul lui Maxim Lebedinschi, își are începutul în 2014. Atunci Lebedinschi, având statut de avocat al PSRM, a atacat în judecată CEC, solicitând anularea hotărârii privind deschiderea secțiilor de votare în străinătate. CEC „a încălcat în mod direct dreptul de a alege și de a fi ales al cetățenilor aflați peste hotarele R.Moldova”, prin deschiderea a unui număr mic de secții de votare în Rusia, argumenta el în 2014. „Au trecut 7 ani, și, astăzi, secretarul Comisiei nu vede o încălcare în micșorarea samavolnică a numărului secțiilor de votare pentru cetățenii din străinătate, acolo unde la alegerile prezidențiale au fost înregistrate cozi imense, iar oamenii au fost nevoiți să stea ore în șir, inclusiv sub ploaie, doar pentru a putea să-și exercite dreptul la vot. Anume acel drept „de a alege și de a fi ales” pe care cândva îl apăra actualul secretar al CEC”, notează Deschide.md
- Președinta Maia Sandu s-a pronunțat, într-o emisiune la JURNAL TV, pentru înlocuirea întregului personal administrativ din instituțiile de stat, necesară în opinia ei, pentru o profundă purificare a acestora prin eliminarea funcționarilor corupți. „Există o problemă a cadrelor, pentru că mulți oameni au plecat, iar unii care au lucrat în instituțiile de stat au fost folosiți de clanurile corupte și, chiar dacă sunt profesioniști, ei nu pot să rămână în sistem. Or, un profesionist bun care fură, care are experiență, este foarte periculos. Mai bine să angajăm oameni noi, poate cu mai puțină experiență, dar care pot să învețe repede, care sunt cinstiți și care își doresc să rezolve problemele cetățenilor, și nu cei care câte 20 de ani tot schimbă o instituție pe alta”, a argumentat președinta Sandu.
- MOLD-STREET citează un raport al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) care ar contrazice afirmațiile mai multor politicieni potrivit cărora prețul la pompă al produselor petroliere ar fi nejustificat de mare față de cel de import. Raportul ANRE ar arăta că, din ianuarie și până în martie 2021, prețul mediu de import al carburanților s-a majorat cu 20-25%, în timp ce prețul mediu de comercializare cu amănuntul - cu 11-12%, adică de două ori mai lent. Totodată, ANRE explică scumpirile la produsele petroliere pe piața internă prin creșterea cotațiilor la bursele internaţionale, deprecierea monedei naţionale în raport cu dolarul SUA și majorarea cotei accizei de la 1 ianuarie 2021.
- Acum câteva zile, reprezentanți ai Platformei DA au acuzat repetat companiile petroliere că ar avea înțelegeri de cartel și că în ultima jumătate de an au majorat nejustificat în șase rânduri prețurile la carburați. De asemenea, ei au remarcat că, sub privirea îngăduitoare și interesată a ANRE, doar în 2020 petroliștii ar fi încasat nejustificat 200 milioane de lei pentru că nu au modificat prețurile la produsele petroliere.
- Într-un interviu pentru RADIO CHIȘINĂU, experta în probleme de sănătate Ala Tocarciuc susține că apariția în Republica Moldova a tulpinii Delta a noului coronavirus (cunoscută inițial și ca „tulpina indiană”) este iminentă, inclusiv în condițiile în care aceasta a apărut deja în Ucraina și România. Potrivit Alei Tocarciuc, mutațiile fiind noi pentru populația Republicii Moldova, ele trebuie văzute ca „un motiv de îngrijorare”, iar „primele ținte” ale variantei Delta vor fi „cei care nu au fost bolnavi și nici nu au fost vaccinați”. Mai ales că în Republica Moldova mai multe restricții au fost ridicate, iar fluxul de traversare a frontierei s-a amplificat.
- Într-un interviu la RADIO CHIȘINĂU, fostul vice-premier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, spune că organizarea secțiilor de votare în stânga Nistrului a comportat riscuri dintotdeauna. Însă deschiderea unor secții de vot la Tighina are și riscul de sechestrare a buletinelor de vot și chiar a membrilor birourilor electorale, avertizează el. Acolo, statul nu are pârghii să controleze siguranța alegătorilor sau a votului, a declarat fostul vicepremier. Fiind întrebat de ce, pe de altă parte, din cei peste 250 de mii cetățeni ai R.Moldova cu viză de reședință în stânga Nistrului doar 20-30 de mii se prezintă la vot, el spune că absenteismul alegătorilor din Transnistria este și un răspuns al acestora la absenteismul politicienilor. „Dincolo de multe alte motive de ordin obiectiv, pentru că în trecut alegătorii erau împiedicați fizic să ajungă la secțiile de votare. Dincolo de toate aceste impedimente, există și un interes mic, foarte mic al liderilor politici de la Chișinău față de acea zonă”, a precizat el.
- Analistul de la București Sorin Ioniță spune la TVR MOLDOVA că „unii se tem de o Republica Moldova europeană, care există, este foarte puternică și s-a văzut asta la alegerile prezidențiale”. Mai mult, în opinia sa, „s-ar putea ca Moldova europeană să fie majoritară în momentul acesta”. În acest context, el lansează noi critici la adresa CEC de la Chișinău, în legătură cu decizia referitoare la secțiile de votare din străinătate. „Ai țara de acasă, cu problemele ei, cu fracturile ei sociale și ai țara din Vest, moldovenii activi care s-au occidentalizat. (...) Dar dacă Moldova europeană nu este prezentă fizic acasă și ai tot felul de metode administrative ca să faci obstrucție pe vot și ea nu se va putea exprima, asta va crea tot felul de frustrări. Eu cred că oamenii ăștia se joacă cu focul într-un mod iresponsabil, încercând să oprească sute de mii de voturi din Vest”, avertizează expertul de la ExpertForum România.
- ZIARUL NAȚIONAL prezintă un profil al corupților din Republica Moldova pornind de la datele ce se conțin într-un studiu analitic al Centrului Național Anticorupție despre cazurile de corupere pasivă, corupere activă și trafic de influență și sentințele pronunțate în 2020. Potrivit cercetării, vârsta persoanelor condamnate pentru acte de corupție în 2020 oscilează între 35 și 45 de ani, iar 92% dintre acestea sunt bărbați. Datele citate de portal arată că femeile din sectorul public „sunt mai puțin predispuse pentru comiterea actelor de corupție, comparativ cu femeile din sectorul privat”.
