„Ucrainenii sunt mai uniți ca oricând, dar este o unitate greu câștigată”, a spus serviciului ucrainean al Europei Libere Anton Hrușețki, director-adjunct la Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS).
Potrivit unui sondaj efectuat de KIIS în iulie, o proporție-record de 85% din ucraineni se identifică mai presus de orice ca cetățeni ucraineni, mai degrabă decât ca locuitori ai unei regiuni, ca membri ai unei minorități etnice sau ai alte categorii identitare.
Așa-numitul identificator al identității civice, considerat un reper crucial al coeziunii într-o societate ucraineană istoric diversă și divizată, era de doar 64,4 % cu o numai jumătate de an în urmă.
„Ideile că nu există nicio națiune ucraineană și că statul ucrainean este un stat eșuat au fost esențiale pentru propaganda rusească”, spune Hrușețki. „Nimic n-ar fi putut avea un asemenea efect de unificare precum războiul purtat de Putin și justificările lui cinice pentru purtarea lui”.
Sondajul arată că și în alte chestiuni există evoluții semnificative.
Nu mai puțin de 96% din ucraineni vor ca țara să adere la Uniunea Europeană, iar 91% doresc aderarea la NATO. Cam 92% mărturisesc o atitudine „rea” față de Rusia, față de 2% care o văd pozitiv.
Hrușețki crede că schimbările acestea se vor dovedi durabile, pentru că unitatea în jurul lor s-a dezvoltat treptat, după ce Ucraina și-a dobândit independența față de Uniunea Sovietică în 1991. O creștere semnificativă a sprijinului pentru orientarea geo-politică pro-Europeană și transatlantică și un declin corespunzător al sentimentelor pozitive față de Rusia au avut loc în perioada Revoluției Portocalii din 2004-2005 și a Revoluției Demnității din 2014, a mai spus cercetătorul.
La șase luni de la asaltul eșuat al rușilor asupra Kievului, forțele armate ucrainene și președintele Volodimir Zelenski se bucură de o popularitate-record în societate.
Potrivit unui sondaj făcut de KIIS cu Institutul Național Democratic (NDI) din Statele Unite, nu mai puțin de 97% din ucraineni au „încredere” sau au „încredere totală” în armată, iar 85% - în președinte.
Hrușețki notează că societatea Ucrainei trece printr-un efect binecunoscut de „strângere a rândurilor în jurul drapelului”. Sondajele asupra preferințelor politice sugerează că o majoritate a ucrainenilor preferă un stat puternic și nu consideră organizarea de alegeri democratice ca o prioritate după suspendarea legii marțiale.
Majoritatea împotriva concesiilor
Potrivit cercetării KIIS, 84% din ucraineni resping orice concesii teritoriale față de Rusia, iar acest indicator a crescut între mai și iulie, când au avut loc sondaje.
Chiar și printre locuitorii sudului ucrainean, unde sunt lupte (Dniepropetrovsk, Zaporozhe, Nikolaev, Odesa, Herson) 77% se opun concesiilor. În rândul locuitorilor din est (Harkov și zone controlate de Kiev din Luhansk și Donețk) 82% resping concesiile.
Mai mult, datele sugerează că 61% din ucraineni sunt pentru lupta împotriva agresiunii ruse până ce toată Ucraina, inclusiv Crimeea anexată de ruși în 2004, revine sub controlul Kievului. Mai puțin de 15% din ucraineni ar fi dispuși să accepe un armistițiu imediat de-a lungul actualelor linii ale frontului, dacă părțile se angajează să poarte negocieri de pace.
Hrușețki spune că experiența personală de război este un factor determinant al atitudinii, în această chestiune Cu cât sentimentul de nesiguranță pentru sine și familie este mai mare, cu atât este mai mare sprijinul pentru armistițiu imediat și concesii.
Cam 75% dintre cei care se simt în siguranță vor luptă până la recucerirea întregului teritoriu. În rândul celor care se simt în nesiguranță, procentul este de doar 46%.
Altă constatare din sondaj: la șase luni de la invazie, 40% din ucraineni cred că situația în țara lor se îmbunătățește, iar 22% cred că lucrurile merg tot mai prost.
