Pe 9 mai, îţi dai seama mai bine ca oricînd că Uniunea Sovietică, aici, în Moldova, e mai vie decît Republica Moldova. Oraşele sunt luate în stăpînire de către cetăţenii numeroşi care sărbătoresc zgomotos Deni Pobedî şi pentru care există numai „Marele Război pentru Apărarea Patriei”.
Însemnele Uniunii Sovietice sunt etalate pretutindeni, iar strigătele victorioase ale fanilor victoriei sovietice se aud pînă-n dricul nopţii. Pentru oamenii care sărbătoresc victoria sovietică nu mai contează nuanţele, tot felul de detalii care complică lucrurile. Pentru ei, de pildă, nu contează deloc alianţa dintre Hitler şi Stalin din anii 1939-1941. Pentru ei nu contează războiul URSS-ului cu Finlanda din 1940. Şi, fireşte, venirea tancurilor sovietice aici, în iunie 1940, e văzută de ei ca o mare eliberare. Foametea şi deportările care au urmat nu mai contează pentru cei care sărbătoresc pe 9 mai Deni Pobedî.
Şi, fireşte, puţini dintre aceşti oameni care sărbătoresc victoria sovietică se gîndesc la faptul că ţara în care trăiesc, RM, a apărut numai datorită faptului că Uniunea Sovietică s-a prăbuşit. Aici e o mare problemă. Cei cu Deni Pobedî nu prea îi găsesc un loc Republicii Moldova pe 9 mai. Ei se raportează doar la URSS, iar atunci cînd îi întrebi de Moldova, cei mai mulţi te privesc cu nedisimulată mirare. Anul 1991 nu le prea place, mai cu seamă în ziua de 9 mai. Nu-i vorbă, URSS a contribuit într-o mare măsură la căderea hitlerismului odios. Dar nu a mai existat şi contribuţia altora? Asta mai puţin contează pentru cei care sărbătoresc în centrul Chişinăului. Ca şi faptul că URSS a produs ulterior nenumărate suferinţe.
De aceea, sărbătoarea e mare. Şi dacă ar avea de ales între RM-ul actual şi URSS, ar alege pesemne mai toţi revenirea în URSS. Asta ar trebui să înţeleagă şi conducătorii RM-ului, mari promotori ai statalităţii moldoveneşti, care pe 9 mai se înfrăţesc cu însemnele sovietice.
