Războiul dintre guvern și președinție, dintre fruntașii social-democrați și Klaus Iohannis se accentuează, în paralel cu polarizarea întregii sfere politice și sociale. Cu trei luni înainte de preluarea președinției rotative a Uniunii Europene, România pare să se afunde într-o criză politică accentuată de încâlcita filosofie economică a executivului și de efectele pestei porcine, care în final i-ar putea afecta chiar pe alegătorii loiali ai Partidului Social Democrat, principala formațiunea aflată la guvernare.
Executivul de la București a adoptat astăzi rectificarea bugetară, fără avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Acest aviz ar fi necesar, fiindcă guvernul a tăiat fonduri semnificative de la serviciile secrete și de la Administrația Prezidențială. Klaus Iohannis a plecat ieri din plină ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, sugerând astfel că nu a fost posibil niciun compromis între reprezentanții guvernului, pe de o parte și președinte plus directorii principalelor servicii secrete, pe de altă parte.
Fostul șef al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat, de pildă, că potrivit practicii Curții avizele de la CSAT „sunt obligatoriu de cerut”, dar nu e obligatoriu să fie date, fiindcă în cazul rectificării bugetare, Parlamentul poate trece inclusiv peste un aviz negativ al Consiliului Suprem pentru Apărarea Țării. Legislativul este „unica autoritate legislativă care ar putea face acest lucru”, a mai precizat fostul șef al Curții Constituționale.
Rectificarea bugetară a fost adoptată prin ordonanță de urgență, ceea ce înseamnă că intră în vigoare imediat ce este publicată în Monitorul Oficial. Președintele Klaus Iohannis a dat un răspuns dur acestei acțiuni, cerând în primul rând Avocatului Poporului, să sesizeze Curtea Constituțională pentru a verifica în ce măsură Ordonanța de Urgență de rectificare a bugetului de stat pe 2018 îndeplinește exigențele constituționale. Avocatul Poporului este singura instituție autohtonă care poate ataca pe motive de neconstituționalitate o ordonanță de urgență. Totul este, însă, o chestiune de timp, fiindcă rectificarea se face pentru următoarele trei luni, or, chiar dacă Avocatul Poporului vrea să intre în acest conflict, durează atât eventuala sesizare, cât și constatarea Curții Constituționale.
După ce Ordonanța ajunge în Parlament, ea va putea fi contestată mai ușor de către actorii politici, dar și în acest caz timpul e în favoarea guvernului.
Rectificarea bugetară se discută încă de la începutul lunii august, când guvernul a decis să taie din fondurile Serviciului Român de Informații, Serviciului de Pază și protecție și Serviciului de Informații Externe, pe lângă Președinție, ministerele Dezvoltării, Mediului, Cercetării, Energiei, Turismului. În compensare primesc bani suplimentari Educația, Sănătatea, Ministerul de Interne, plus fondurile pentru despăgubirea persoanelor fizice sau juridice care au fost afectate de pesta porcină. Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici a explicat de mai multe ori că tăierile au fost făcute la instituțiile care nu și-au cheltuit bugetele alocate.
În acest război, nu e vorba despre filosofii diferite: adică despre un președinte conservator care ține la înarmare și la întărirea instituțiilor de forță și despre socialiștii români care ar fi interesați de soarta educației sau a sănătății și au o strategie coerentă în acest sens. Scandalul are legătură mai curând cu criza de bani lichizi, fiindcă executivul s-ar putea să nu mai aibă fonduri de salarii dacă nu operează această rectificare prin tăieri substanțiale la serviciile sercrete.
Guvernul a mărit salariile bugetarilor și pensiile, mai ales cele speciale, nu a făcut deloc investiții și are mari cheltuieli cu pesta porcină, de aceea încearcă să regleze lucrurile în mod spontan, fără niciun fel de plan prealabil. De aceea, Klaus Iohannis a vorbit astăzi despre „lipsa de viziune şi de responsabilitate” şi despre „modul dezastruos în care a fost gestionată activitatea guvernamentală”, precizând că este „previzibilă intrarea României în dificultăţi majore”.
