În sesiunea extraordinară de săptămâna trecută, Parlamentul a votat pentru permiterea incinerării deșeurilor menajere, metodă despre care unii ecologişti spun că ar fi depăşită şi parţial interzisă în Europa. Mai mulţi reprezentanţi ai partidelor de opoziţie şi ai societăţii civile cer preşedintelui ţării Igor Dodon să nu promulge legea, pentru că nu ar fi fost suficient consultată public, fiind promovată în grabă, şi pentru că ar fi, în opinia lor, nocivă pentru mediu.
Ex-ministra mediului în anii 2008-2009 Violeta Ivanov, astăzi preşedinta comisiei parlamentare de profil, a fost prima care a criticat guvernarea PSRM-ACUM pentru faptul că a promovat, în grabă, zice ea, un amendament ce așteaptă din 2012 aprobarea în legislativ. Ea spune că în general ecologiștii din Republica Moldova s-ar opune incinerării deșeurilor şi că anterior nu a existat consens pe acest subiect. Violeta Ivanov susține cu tărie că uzinele de incinerare aparțin trecutului, fiind o soluţie din anii 70-80 ai secolului XX, şi că în documentele europene este prevăzut că acestea ar urma să fie închise în următorul deceniu.
„Astăzi sunt foarte multe metode alternative, mai ales pentru Republica Moldova, unde deșeurile nu sunt de randament caloric înalt şi nu necesită a fi incinerate; sunt metode foarte bune, metode moderne, care se utilizează pe larg în Uniunea Europeană, în Statele Unite. Astăzi, când e pus la nivel mondial moratoriu pe incinerare, Republica Moldova promovează o metodă absolut poluantă, metodă absolut dăunătoare şi sunt studii foarte multe şi acolo datele sunt eu le-aş numi catastrofale: în diferite ţări numărul bolilor de cancer cu cât s-a mărit timp de cinci-zece ani”.
Violeta Ivanov și-a exprimat regretul că a lipsit motivat de la şedinţa comisiei când fusese avizat proiectul de lege, și a acuzat-o vicepreședinta Inga Grigoriu de la Partidul Platforma DA că ar fi încălcat procedura, „pentru a promova anumite interese”.
Violeta Ivanov pune la îndoială capacitatea și dorința demnitarilor de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării regionale şi Mediului şi de la instituții responsabile de ecologie de a supraveghea respectarea întocmai a normelor descrise în proiectul adoptat. La fel, din punctul ei de vedere, o uzină de ardere a gunoaielor presupune un proces continuu de lucru, iar în ţară nu se acumulează un volum prea mare, în consecință la un moment dat se va proceda la importul de deşeuri. Deputata democrată Violeta Ivanov are temerea că s-ar putea ajunge „la o decizie pe furiş, cum a fost votată această lege, care să permis şi importul de deşeuri”.
Aceeași îngrijorări le-au exprimat Partidul Verde Ecologist şi Partidul Sânga Europeană, care au cerut preşedintelui Igor Dodon să nu promulge legea. Într-o declaraţie de presă, Anatolie Prohniţchi, președintele Partidului Verde Ecologist, susține că graba cu care a fost adoptată inițiativa ce datează încă din 2012, „fără consultări publice” şi în lipsa unei analize minuțioase a impactului social-economic şi de mediu, îl fac să creadă că la mijloc ar fi „înțelegeri ascunse şi cu tentă de corupţie”. Despre un posibil lobby pentru viitorii investitori care ar vrea să construiască o uzină de ardere a resturilor menajere au vorbit şi reprezentanții Partidului Sânga Europeană. Iar activistul de mediu Ilia Trombiţchi a admis că din cauza corupţiei ridicate tehnologia de incinerare a deșeurilor ar putea să nu fie respectată, iar în cele din urmă vor avea de suferit oamenii.
Alte organizații neguvernamentale au fost de partea autorilor amendamentului promovat, motivând că gunoaiele acumulate nu se sortează, mărind de la an la an gropile autorizate şi cele neautorizate şi contaminând solul, aerul şi apele freatice.
Inga Grigoriu, vicepreședinta comisiei parlamentare de mediu, a respins criticile aduse de Violeta Ivanov şi de cei care susţin că noua puterea ar proteja interese obscure. Ea a acuzat vechea guvernare că promova ideea parteneriatelor publice-private în domeniu cu scopul de a monopoliza incinerarea deșeurilor şi de a obţine profit economic pentru anumite grupuri de interese.
„Noi am organizat audieri publice, o audiere a fost în iulie, după asta am mai făcut un grup de lucru, unde la fel au fost invitați, deci noi am fost extrem de transparenți. Dacă cineva vrea să zică că asta este lobby pentru o companie anume, iată vedeți că nu este adevărat. Noi am dat curs acelor necesități despre care se vorbește de atâția ani de zile”.
Responsabilitate în domeniul colectării şi gestionării gunoaielor astăzi aparține administrațiilor publice locale, care deseori nu au nici bani, nici idei, nici personal să găsească soluţii, în acelaşi timp soluțiile de la Chişinău se lasă prea mult aşteptate. Inga Grigoriu spune că noua putere se gândește la măsuri de responsabilizare a cetăţenilor şi antreprenorilor pentru a sorta şi recicla resturile menajere, astfel încât să fie evitată transformarea ţării într-o imensă groapă de gunoi.
