Guvernul de la Chişinău a decis astăzi să vândă ambasadei SUA un teren de peste 5 hectare din centrul Chişinăului pentru un nou sediu. Criticii tranzacţiei cred că oferindu-i reprezentanţei diplomatice americane terenul fostului stadion republican guvernarea îşi cumpără, de fapt, indulgenţa Statelor Unite. Pe ce se bazează acuzaţia?
Este vorba despre un teren pe care în timpul sovietic s-a aflat cea mai mare arena sportivă din Chişinău şi se jucau cele mai importante meciuri de fotbal. De mai mult de un deceniu de când ajunsese în declin şi a fost demolat printr-o acţiune aparent de RP de un guvern comunist, şi anume condus de Vasile Tarlev, locuitorilor capitalei li s-au tot vândut promisiuni, toate întreţinând ideea că destinaţia terenului va fi păstrată. Bănuiala multora a fost, însă, că autorităţile nu şi-au propus niciodată la modul serios să renoveze arena sportivă, ci s-au dedat unor afaceri dubioase, în folosul unor companii „de palat”, cum ar fi cea care demolase la vremea respectivă stadionul.
Istoria nu prea bună a terenului e şi principalul motiv din care tranzacţia este considerată a fi, cel puţin, ca una cu risc de reputaţie pentru o misiune diplomatică cum este cea americană.
Unii, de exemplu, şeful statului Igor Dodon, au mers mai departe şi au pretins că proiectul lipseşte cetăţenii de un bun ce ar trebui să le aparţină pe deplin, sub forma unui parc, centru cultural sau teren pentru copii. Liderul comunist, Vladimir Voronin, a privit în general proiectul ca pe o „linguşeală” a autorităţilor în faţa americanilor, ca pe o modalitate de a-şi cumpăra bunăvoinţa celui mai puternic stat din lume. Voronin a invocat valoarea enormă a terenului, pretinzând că americanii l-ar putea obţine mai ieftin decât i-i costul.
Pentru că vocile cele mai stringente au venit dinspre segmentul ce poate fi suspectat de resentimente față de Statele Unite, unii analişti, mai ales cei din anturajul democraţilor, au pus opoziţia faţă de proiect pe o simplă răbufnire anti-americană a unei părţi a societăţii ce simpatizează mai mult cu Rusia.
Dar proiectul a stârnit critici şi în tabăra unor tradiţionali pro-americani. Cei care au văzut în relaţia moldo-americană din ultimii ani suficiente semne de „indulgenţă excesivă” din partea SUA interpretată adesea ca sprijin necondiţionat al unui regim, fie şi fals-democratic, dar aparent anti-rusesc.
Pentru că lucrurile păreau să se inflameze la un moment dat, ambasadorul SUA, James Pettit, s-a văzul nevoit să contracareze criticile. El a spus că ambasada are nevoie de extindere, dar de un deceniu nu găseşte loc potrivit. Apoi că nu ar trebui să existe nici cea mai mică îndoială că statul moldovean va face o afacere bună dacă vinde ambasadei terenul. Şi, în sfârşit, că înţelege neîncrederea pe care o au cetăţenii într-un stat în care afacerile imobiliare sunt de obicei dubioase şi netransparente. Dar nu e cazul în acest proiect, a dat asigurări diplomatul.
