În R. Moldova, acţiunile autorităţilor în direcţia punerii sub acuzare a fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc, par să ia avânt. Plecat în străinătate în iunie, odată cu cedarea puterii politice de către democraţi, Plahotniuc este acuzat de procurorii anticorupţie moldoveni de spălare de bani în proporţii deosebit de mari într-o cauză ce pare conectată cu imensul furt bancar din 2014. Ce ar putea urma, însă?
Pe numele fostului lider democrat în R. Moldova există de mai multe săptămâni un mandat de arest emis de o judecătorie de la Chişinău, iar la începutul acestei săptămâni, marţi, acesta a fost anunţat în „urmărire internaţională şi interstatală”. Ziua următoare procurorii au anunţat deja că au arestat mai multe conturi bancare și cote-părți ale lui Plahotniuc în trei companii moldovene, valoarea totală a cărora s-ar ridica la 55 de milioane de lei. Scopul ar fi să-l împiedice pe oligarh să le înstrăineze, aşa cum se ştie că a reuşit deja în cazul altor bunuri deţinute în R. Moldova, şi nu doar el, ci şi un alt politician dispărut după transferul de putere din iunie, Ilan Şor.
În spatele acestor acţiuni e o cauză penală despre care procurorii spun că a fost deschisă pe fapte de spălare de bani în proporții deosebit de mari, în care fostul democrat ar avea calitate de învinuit. Cauza se bazează pe acuzaţia că Plahotniuc ar fi întemeiat, între 2013 şi 2015, o schemă infracţională, din mai multe companii conduse prin interpuşi, ce ar fi rotit mijloace financiare în valoare de 18 milioane de dolari și 3 milioane jumătate de euro, provenite, afirmă procurorii, din cele trei bănci implicate în furtul din 2014 a miliardului din sistemul bancar moldovenesc.
Printre companiile cu bunuri sechestrate una, Bass-Systems, a figurat anterior în presa de investigaţie ca firmă câştigătoare a mai toate licitaţiile prin care statul a achiziţionat tehnologii informaţionale pentru instituţiile publice, iar alta, BB-Dializă, e cea despre care tot presa a semnalat că i-ar fi fost în mod suspect încredinţate de către Guvernul Filip drepturi exclusive, pe un sfert de secol, pentru prestarea serviciilor medicale de dializă. Noul Guvern, cel al Maiei Sandu, a iniţiat procedurile de retragere a acestor drepturi de la compania monopolistă. Într-o reacţie la acţiunile autorităţilor, administraţia celeilalte întreprinderi a negat că ar avea vreo legătură cu fostul lider democrat, respingând la fel acuzaţia că ar fi fost favorizată în timpul unor licitaţii publice.
Presa de la Chişinău mai scrie despre Bass-Systems că ar fi pe punctul de a se vinde, iar Consiliul Concurenţei a anunţat că are pe rol o anchetă, suspectând-o de poziţie dominantă pe piaţa IT.
Pe lângă întrebarea cu răspuns mai mult sau mai puţin previzibil de ce procurorii moldoveni s-ar fi trezit abia la câţiva ani de la comiterea presupuselor ilegalităţi, o dezbatere în mediul analiştilor e cea dacă cazul va fi dus până la bun sfârşit de justiţia moldoveană. Oficial, numele fostului demnitar nu figurează în niciun registru de activitate ale celor trei companii.
Şeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a afirmat totuşi recent că autoritățile ar fi primit confirmări din străinătate despre legătura dintre aceste firme și Vladimir Plahotniuc. Fiind procurorul care a condus Procuratura Anticorupţie în tot acel timp în care ancheta furtului bancar nu s-a mişcat din loc, chiar dacă compania de investigaţie Kroll i-a pus la dispoziţie un raport exhaustiv asupra fraudei, Morari a mai recunoscut că un dosar penal pe numele lui Vladimir Plahotniuc putea fi deschis mai înainte, dar că în cazul în care ar fi încercat, ar fi fost negreşit înlăturat din funcție, fie prin proceduri disciplinare, fie prin acuzații penale.
