Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus vinerea trecută că Alianța va „evalua în mod constant necesitatea de a ne ajusta în continuare prezența și acțiunile în sud-estul Europei, pentru a fi siguri că putem proteja și apăra întotdeauna aliații împotriva oricărei amenințări.”
Bulgaria și România au cerut în mod repetat extinderea prezenței NATO pe teritoriul lor. De altfel, premierul român (și fost ministru al apărării) Nicolae Ciucă a vizitat chiar astăzi sediul NATO de la Bruxelles, pentru discuții cu secretarul general Jens Stoltenberg.
Pe fundalul tensiunilor regionale, două bombardiere rusești nucleare cu rază lungă de acțiune au patrulat sâmbătă în spațiul aerian bielorus, într-o misiune prezentată ca fiind menită să cimenteze legăturile de apărare dintre cei doi aliați. Ministerul rus al apărării a declarat că două avioane Tu-22M3 au zburat într-o misiune de patru ore pentru a exersa „îndeplinirea sarcinilor comune cu forțele aeriene și apărarea aeriană din Belarus”.
Rusia neagă planurile de invadare a Ucrainei
Acum, în ultimele săptămâni, Rusia a masat pentru a doua oară anul acesta circa 100.000 de militari la granița Ucrainei, de data aceasta cu toate semnele unei posibile invazii, inclusiv armament greu, tancuri și spitale de campanie. Ba chiar cu amenințarea formală, explicită, textuală a unui „război”. Este pentru prima oară că un responsabil rus de rang înalt lansează un astfel de avertisment: săptămâna trecută, luni 13 decembrie, vice-ministrul de externe Serghei Riabkov, adjunctul foarte durului șef al diplomației Kremlinului, Serghei Lavrov, a declarat, pentru agenția RIA-Novosti, că Rusia își rezervă dreptul de a răspunde „militar” în cazul în care NATO continuă să se extindă la frontierele sale.
Rusia continuă însă să nege că plănuiește o invazie a Ucrainei. Moscova a declarat că are dreptul să-și „apere securitatea” în fața relațiilor din ce în ce mai strânse ale Ucrainei cu NATO și date fiind ambițiile Kievului de a adera la alianță.
Tot vinerea trecută, Moscova a anunțat că cere acum o garanție semnată și validă din punct de vedere juridic că NATO va întrerupe activitățile militare în Ucraina și în alte părți ale Europei de Est, altfel zis și în țări ca România și Bulgaria.
Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Aleksandr Grușko, a declarat sâmbătă că propunerile de securitate pe care Rusia le-a prezentat Washingtonului sunt o încercare de „a transforma un scenariu militar sau tehnico-militar de confruntare directă într-un proces politic”. Grușko a fost citat de agenția de presă rusă Interfax spunând că procesul politic „va întări cu adevărat securitatea militară”.
Deja, în 2014, în momentul ocupării Crimeei, Lavrov spusese că „Rusia nu poate să piardă Ucraina”, într-un interviu cu canalul rus de televiziune NTV. „Avem aceleași rădăcini, aceeași viziune asupra lumii și aceeași literatură.” (Tot atunci, explicasem deja, într-un eseu intitulat „Cine-i rus? Cine-i ucrainean?” diferențele majore între cele două popoare.)
Comandamentul suprem aliat NATO dorește o prezență sporită în România
Comandantul suprem aliat al NATO în Europa a sugerat consolidarea prezenței Alianței în România și Bulgaria, cum a relatat presa germană. Der Spiegel a citat „informații” conform cărora Comandantul suprem aliat al NATO în Europa, generalul SUA Tod Wolters, a sugerat că alianța ar trebui să desfășoare trupe în România și Bulgaria.
Der Spiegel scrie că planurile vor consta de fapt în extinderea misiunii NATO în curs în Polonia și țările baltice, misiune botezată „Enhanced Forward Presence”.
Der Spiegel scrie că Wolters „a cerut o întărire a trupelor la granița de est” a NATO în timpul unei videoconferințe confidențiale cu liderii militari ai „națiunilor partenere”, adăugând că propunerea va „extinde, de fapt, prezența NATO către România și Bulgaria”. NATO nu a dorit să comenteze informația.
Intre timp, consilierul național pentru Securitate al lui Joe Biden, Jake Sullivan, i-a transmis omologului său rus Iuri Ușakov că Washingtonul este pregătit să se implice din nou în convorbiri diplomatice în legătură cu mișcările de trupe ale Rusiei în apropierea Ucrainei, dar că orice dialog trebuie să aibă loc în coordonare cu aliații și partenerii NATO ai SUA din Europa, altfel zis și cu România și Bulgaria, pe teritoriul cărora Alianța pare a fi gata să desfășoare trupe, în ciuda avertismentelor Kremlinului.
