Președintele Igor Dodon și prim-ministra Maia Sandu au anunțat noi pași pentru restabilirea controlului statului la două companii tranzacționate de fosta guvernare: Aeroportul Internațional Chișinău și compania Air Moldova. În cazul aeroportului, noua putere vrea anularea contractului de concesionare pe jumătate de secol cu firma Avia Invest, iar în cazul Air Moldova, președintele Dodon a declarat în premieră că trebuie anulată privatizarea companiei aeriene care a avut loc în octombrie trecut.
Igor Dodon a convocat astăzi de urgenţă Consiliul Suprem de Securitate pe tema Aeroportului internaţional Chişinău şi a companiei Air Moldova, iar un anunţ pe care l-a făcut la încheierea reuniunii e că ceea ce autorităţile îşi doresc în cazul Air Moldova e anularea privatizării:
„Statul va întreprinde toate acţiunile legale pentru a reîntoarce Air Moldova în proprietatea statului. Sunt premise şi deja şi argumente documentate, care ne permit să anulăm contractul de privatizare a Air Moldova. În timpul apropiat, statul va iniţia o cauză în acest sens.”
Anunţul nu e unul neaşteptat. Comisia condusă de Igor Munteanu, care de câteva luni anchetează pe lângă alte tranzacţii ale vechii guvernări şi înstrăinarea din 2018 a companiei achiziţionate de firma aeriană românească „Blue Air” și doi oameni de afaceri moldoveni, a spus acum câteva săptămâni că noii proprietari nici nu au început să achite datoriile de peste un miliard de lei pentru care guvernul democrat al lui Pavel Filip a căutat investitori pentru companie.
Dar o dificultate căreia s-ar putea să fie nevoite să-i facă faţă autorităţile în acest proces e că o astfel de condiţie nici nu figurează în contractul încheiat de guvern cu investitorii, ea fiind doar invocată verbal de autorităţi, de exemplu de însuşi premierul de atunci Pavel Filip. Chemat ieri în comisia lui Munteanu pentru a fi audiat, Filip, care între timp a preluat şefia Partidului Democrat după retragerea lui Vlad Plahotniuc, nu s-a prezentat, la fel nici reprezentanţii Civil Aviation Group sau Blue Air, cărora le-am solicitat şi noi o reacţie şi vom reveni cu ea imediat ce o vom avea.
Tot astăzi, mai întâi Maia Sandu pe Facebook, iar apoi şi Igor Dodon după şedinţa CSS, au anunţat că, în cazul aeroportului, cererea de chemare în judecată a concesionarului deja a ajuns pe masa magistraţilor. O recomandare expresă în acest sens a fost formulată de comisia lui Munteanu deja de câteva săptămâni, dar Maia Sandu a explicat atunci că guvernul mai are nevoie de timp pentru a se pregăti de proces, ca să nu dea greş în cazul unui litigiu internaţional. Ulterior, mai mulţi demnitari, inclusiv Igor Munteanu, au negat că un asemenea risc există, invocând o clauză din contract. Totuşi, la nivelul experţilor există temerea că, dacă nu ar reuşi să-şi probeze pretenţiile în instanţele locale, guvernul ar risca un litigiu internaţional cu Nathaniel Rothschild, miliardarul britanic care a preluat activele unei companii ce ar deţine-o pe cea ce a semnat contractul de concesiune cu guvernul.
Pretenţiile pe care le au autorităţile faţă de acea concesionare ar fi trei: mai întâi, caracterul dolosiv al concursului; apoi, condiţiile din contract despre care atât Munteanu, şeful anchetei parlamentare, cât şi o serie de economişti au afirmat că ar favoriza concesionarul; şi, în sfârşit, bănuiala ce ar trebui abia demonstrată printr-un audit că gestionarul nu şi-a îndeplinit angajamentele investiţionale pe care şi le-a asumat prin contractul de concesiune încheiat în urmă cu patru ani cu guvernul. Încercările noastre de a contacta concesionarul nu s-au soldat deocamdată cu succes.
Un fost demnitar, ministrul din 2013 al economiei, Valeriu Lazăr, s-a apărat astăzi în faţa pretenţiilor formulate de comisia lui Munteanu cu argumentul că decizia de concesionare a aerogării a fost bine cântărită, iar dacă guvernul ar face o analiză obiectivă ar constata că şi efectele de pe urma concesionării ar fi benefice. Economişti, pe de altă parte, socotesc că, în general, în R. Moldova cetăţenii plătesc dublu pentru serviciile aeroportuare şi că tranzacţia nu a rezolvat această problemă. Totuşi, recomandarea acestora e ca guvernului să încerce mai întâi renegocierea concesiunii şi abia dacă nu reușește, să meargă pe calea judiciară.
