În ultimele luni, președintele Igor Dodon a fost suspendat de mai multe ori, pe timp scurt, astfel ca guvernarea dominată de PD să poată aproba în locul lui diferite legi. Va rămâne mereu Dodon în umbra democraților? Unii analiști anticipează că teoretic el ar avea șansa de a juca un rol mai mare în perioada de tranziție dintre două parlamente... Despre această posibilitate, dar și despre altele, a discutat V. Ursu cu fostul ministru al justiției, fost judecător la CC Al. Tănase
Europa Liberă: Am auzit ceva mai devreme o declarație pe care o făcea Igor Dodon, după Consiliul Republican al Partidului Socialiștilor, că examinează posibilitatea - și nu exclude - să candideze la alegerile parlamentare. Ce spune buchea și spiritul legii despre intenția șefului statului?
Alexandru Tănase: „Dl președinte al republicii nu poate lua parte la campania electorală pe listele unui partid politic. Mai întâi de toate, există interdicția explicită stabilită în Codul Electoral, interdicția pentru șeful statului de a fi membru al unui partid politic. Vreau să amintesc că aceasta a fost și o condiție de recunoaștere a legalității alegerii sale în calitate de președinte – renunțarea la funcția de lider de partid – și a prezentat Curții Constituționale un certificat la acel moment care confirma că nu mai este membru de partid.”
Europa Liberă: Da, există acea hotărâre din decembrie 2017, se pare, care reglementează interdicția de a fi membru de partid, dar nu spune clar că poate sau nu poate să participe la alegerile generale.
Alexandru Tănase: „Ba da, spune foarte clar. Hotărârile Curții trebuie citite și în interior și acolo sunt mai multe prevederi care spun clar că președintele este un arbitru neutru și este absolut interzis orice partizanat politic în favoarea oricărui actor politic. Prin urmare, este absolut evident și fără niciun dubiu că această hotărâre a Curții îl împiedică pe șeful statului să participe în alegeri pe listele unui partid. Domnia sa o poate face, dacă dorește, pe o circumscripție; acolo nu există asemenea interdicții, deoarece merge ca persoană particulară, ca persoană fizică, dar în niciun caz lucrul acesta nu este posibil. Acesta este punctul meu de vedere și punctul de vedere al Curții Constituționale care a fost la acel moment. Acum depinde exact care va fi poziția autorităților electorale, în mod special, celor care sunt responsabili de înregistrarea listei ș.a.m.d. Cea mai potrivită soluție ar fi ca să se evite orice speculație sau anulări de rezultate și multe, multe alte surprize din astea care nu dau chiar bine, cea mai bună soluție ar fi ca Parlamentul în perioada care a mai rămas până la sfârșitul lunii noiembrie să vină cu reglementări explicite în acest sens – da sau ba.”
Europa Liberă: Pentru că de la o seamă de vreme îl auzim pe dl Dodon declarând că sarcina lor, adică a socialiștilor, este să obțină majoritatea voturilor, susținerea populației și să învingă în majoritatea circumscripțiilor electorale, dar și pe listă de partid. Și o face deschis.
Alexandru Tănase: „Este regretabil că Domnia sa în continuare încalcă Constituția, este regretabil faptul că Domnia sa acționează nu ca și președinte al tuturor cetățenilor, dar ca și președinte al Partidului Socialiștilor, dar acest lucru nu va înceta să se mai producă atâta timp cât nu va fi sancționat, cât timp asemenea comportament este tolerat, evident că el face ceea ce crede că este mai aproape de interesul său politic, dar dacă ar fi să ne întoarcem la textul Constituției, la spiritul instituțiilor în general și al statului de drept, este absolut evident că președintele ca putere neutră nu are dreptul sub nicio formă să facă partizanat politic, să promoveze vreun actor politic sau, cu atât mai mult, să meargă pe o listă electorală ca să-i tragă în sus și mai apoi să renunțe la listă și să rămână președinte, este evident care este rostul acestei acțiuni și ea vine în contradicție flagrantă cu normele constituționale.”
Europa Liberă: Da, iată am găsit și eu: „Președintele Republicii Moldova nu poate fi membru al unui partid politic și nu poate promova sub nicio formă interesele unui partid politic”. Dar ați lăsat să se înțeleagă că ar putea, dacă dorește, să candideze pe circumscripție?
Alexandru Tănase: „Evident, dacă își dorește mandatul de deputat, nu are decât să candideze ca persoană fără de partid pe o circumscripție și aici nu-l împiedică nimeni să o facă, dacă vrea.”
Europa Liberă: Să ne explicați ce spune iarăși legislația: cine va deține puterea în Republica Moldova după 30 noiembrie, dată când ar trebui să se dizolve Parlamentul țării?
Alexandru Tănase: „În actul de administrare nu există și nu poate exista niciun fel de gol, exact aceleași instituții care sunt astăzi își vor exercita atribuțiile și după data de 1 decembrie, și după alegeri ș.a.m.d., doar că survin anumite limitări. În cazul Parlamentului survine o limitare de a adopta legi organice și limitarea la adoptarea doar deciziilor care țin de administrare și asta este absolut firească, absolut normală până când vor avea loc alegerile, aceste două luni de zile, mai exact până la învestirea legală a viitorului Parlament, care va avea loc după alegeri.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă pe această perioadă, dacă și premierul va candida pe listă de partid sau în circumscripție, și spicherul, și o bună parte din actualii deputați vor să mai obțină un mandat, cine va deține puterea?
Alexandru Tănase: „Parlamentul o deține ca entitate, pentru premier nu există o interdicție de suspendare, în Codul Electoral în art. 13, am impresia, este stabilită explicit lista persoanelor asupra cărora se aplică asemenea obligațiuni de suspendare, premierul nu pică sub această interdicție. Mai apoi, deputații, chiar dacă vor participa în campania electorală, ei urmează să-și păstreze calitatea de deputat până când nu va fi legal instituit viitorul Parlament, până la prima ședință a viitorului Parlament.”
Europa Liberă: Dar recent – iarăși o să fac trimitere la declarațiile dlui Dodon –, el spunea că în perioada 30 noiembrie până la 24 februarie, data alegerilor, va putea să facă încă multe lucruri pe care nu a reușit să le facă în acești aproape doi ani de când a ajuns în fotoliul prezidențial. Ce poate să facă el?
Alexandru Tănase: „Dl președinte Dodon, ca și oricare din toți președinții Republicii Moldova, au avut același volum de împuterniciri și în fond sunt două împuterniciri de bază – reprezentarea statului, dar trebuie să înțelegem că și în acest sens Curtea Constituțională a explicat extrem de clar că reprezentarea statului asta nu înseamnă substituirea Parlamentului sau Guvernului, sau altor autorități. Sunt lucruri diferite. Și a doua este participarea lui în calitate de co-decident la anumite decizii, cum ar fi procedurile de învestire a Guvernului, procedurile de numire a ambasadorilor, a judecătorilor ș.a.m.d. Eu, sincer să fiu, îmi vine foarte greu să interpretez ce vrea să facă Domnia sa, dar Constituția nu-i permite nimic să facă mai mult în această perioadă, decât a făcut în alte perioade și niciun element al puterii de stat nu are cum să treacă la dl președinte în perioada electorală sau în perioada de până la învestirea viitorului Parlament sau până la învestirea viitorului Guvern. Este absolut stranie această declarație, probabil are mai mult o tentă electorală și populistă, decât ceva substanță.”
Europa Liberă: Dar pentru Parlament a mai rămas timp suficient să ia o decizie în cazul încălcării de către Igor Dodon a Constituției?
Alexandru Tănase: „Dacă ne referim la impeachment, este o procedură mai complicată și în mod clar ea nu poate fi urmată acum, nici nu văd cum ar fi posibil lucrul acesta de făcut, dar sigur Parlamentul ar putea printr-o declarație să constate lucrurile acestea, ar putea să ceară Curții Constituționale să verifice în ce măsură acțiunile președintelui Dodon respectă jurământul care a fost dat... Sunt foarte multe lucruri care pot fi făcute pentru a-l forța pe dl Dodon să respecte Constituția, nimic mai mult, dar din moment ce până astăzi nu au fost făcute, cel puțin Parlamentul are deocamdată o adresă pe care nu a executat-o. Este vorba despre obligația de a institui răspundere penală pentru încălcarea Constituției. Curtea Constituțională acum un an și ceva a adresat această adresă Parlamentului, care nu a fost până în ziua de astăzi pusă în aplicare. Dacă Parlamentul va modifica Codul Penal și va prevedea un temei nou de răspundere penală pentru încălcarea Constituției de către persoanele care sunt numite conform Constituției, eu cred că dl președinte va fi foarte prudent, mult mai prudent în refuzurile sale de promulgare a legilor sau de îndeplinire a altor obligațiuni constituționale.”
Europa Liberă: Tot șeful statului Igor Dodon susține că ar exista riscul ca următoarele alegeri parlamentare să nu fie recunoscute. El spune că ar putea fi utilizate resursele administrative pentru a nu înregistra în cursă vreun candidat electoral sau pentru a nu fi recunoscut rezultatul alegerilor pe unele circumscripții. De ce insistă anume pe această idee că alegerile nu vor fi recunoscute sau dacă și vor fi recunoscute, el spune că ar putea să se ajungă al alegeri repetate într-o perioadă foarte scurtă?
Alexandru Tănase: „Orice scrutin electoral are șansa să fie recunoscut, la fel cum are șansa să nu fie recunoscut. În cazul în care se vor comite abuzuri evidente ș.a.m.d., sigur că există un asemenea risc și el este evident pentru oricine, nu doar pentru președintele Dodon. Acum în partea ce ține de prorocirea unei instabilități, ea iarăși are dreptul la existență, deoarece, ținând cont de atmosfera foarte otrăvită care există în clasa politică, acel nivel de ură care pur și simplu a estompat rațiunea și care, sincer să fiu, nici nu văd cum poate fi dezamorsat atât de rapid, îmi vine foarte complicat să văd cum va arăta viitoarea coaliție majoritară. Și în acest sens, sigur, dacă nu se va reuși formarea unei majorități și învestirea unui Guvern, inevitabil, vom merge spre alegeri anticipate.”
Europa Liberă: Dar îndemnul unor actori politici să nu participe lumea la vot, la ce ar duce un boicot?
Alexandru Tănase: „Bine, din punct de vedere legal, îndemnarea la neparticipare este tot parte a campaniei. Până la urmă, fiecare actor electoral își stabilește propria sa strategie. Unii care sunt mai puternici, sigur că se vor zbate pentru a scoate cât mai mulți simpatizanți la alegeri, alții vor încerca să îndemne lumea la blocarea acestui exercițiu. Eu cred că trebuie să tratăm foarte calm și liniștit aceste îndemnuri, fără a panica cumva. Oamenii sunt suficient de maturi, eu am senzația că toată lumea deja preferințele sale electorale și le-a făcut în linii mari, nu ne rămâne decât să ajungem la vot și să votăm.”
Europa Liberă: Dvs. sunteți tentat să candidați?
Alexandru Tănase: „Nu, nu! D-apoi n-am cum, dacă nu sunt membru de partid, n-am treabă cu procesul politic.”
Europa Liberă: Pe circumscripție.
Alexandru Tănase: „Alegerile acestea pe circumscripție și sistemul acesta mixt, atât cei care îl promovează, cât și cei care îl blamează, deocamdată, nu știu cum va funcționa. În alte state în care a fost pus în aplicare un sistem similar, s-a demonstrat că de fapt tot partidele politice sunt principalii actori și nu independenții. Eu cred că și în Republica Moldova votul pe circumscripție va fi un vot eminamente politic și nu văd, sincer, prea multe șanse pentru o persoană care nu are sprijin politic să obțină un rezultat, să câștige un scrutin pe o circumscripție. Uite, nu văd cum acest lucru se poate întâmpla, să vină cineva din drum, că este un băiat foarte bun și are nu știu ce acolo... Când intri în competiție cu partidele, fie că va fi deschis sprijinul, fie că va fi un sprijin indirect, când intri în competiție cu dânșii, un independent nu are nicio șansă. O să vedem în Parlament câți independenți vom avea. Nu mă refer la persoane care se vor declara independenți, dar la cei care realmente nu vor fi afiliați. Am senzația că nu va fi niciunul.”
