Linkuri accesibilitate

Valeriu Mija: „Acum se conștientizează că sectorul de apărare este, totuși, o prioritate”


Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Valeriu Mija

Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Valeriu Mija, vorbește într-un interviu acordat Europei Libere despre absența, la acest moment, a motivelor de îngrijorare privind un pericol major de extindere a războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova, despre capacitățile armatei moldovene și planurile de modernizare a acesteia, comunicarea cu militarii ruși staționați ilegal în regiunea transnistreană, dar și despre eventuala retragere a celor 40 de pacificatori moldoveni, aflați în misiunea KFOR, în cazul în care situația din Kosovo va escalada.

Principalele declarații, pe scurt:

  • Despre comunicarea cu reprezentanții trupelor ruse staționate ilegal în Transnistria: Nu avem un canal de comunicare cu structurile militare din Transnistria. Interacțiunea cu Federația Rusă se face prin Oficiul atașatului militar cu care, periodic, facem schimb de opinii.
  • Despre investițiile în armată: Ne-am dori, privind alocările pentru apărare, să ajungem de la 47 milioane de dolari, în prezent, până la 150 milioane de dolari, în următorii zece ani.
  • Despre capacitățile actuale ale aramei în contextul riscurilor generate de războiul din Ucraina: Noi avem armament, avem echipament, avem personal. Putem face față situației cu ceea ce avem, dar problema este raportul cost-eficiență al resurselor. Deocamdată, din punct de vedere militar, amenințările nu sunt atât de înalte, încât să trezească îngrijorări.
  • Despre depozitul de muniții de la Cobasna: Discuțiile cu partea rusă sunt pe pauză. S-a convenit că subiectul va fi repus pe agendă atunci când războiul din Ucraina va lua sfârșit.
  • Despre pacificatorii moldoveni în contextul tensiunilor din Kosovo: Analizăm și scenariul retragerii contingentului de pacificatori, însă acum nu există premise pentru asta.
  • Despre misiunea de deminare în Ucraina: „Presupunem că geniștii [moldoveni] vor fi detașați după încetarea focului.”

Cum comunică Ministerul Apărării cu reprezentanții forțelor militare ruse, aflate ilegal în Transnistria
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:35 0:00

Europa Liberă: Domnule secretar de stat, în condițiile actuale de securitate regională, de numeroase provocări și, iată, de războiul din Ucraina, care ar fi lucrul pe care ar trebui să-l știm despre armata Republicii Moldova?

Valeriu Mija: La momentul actual, noi acordăm asistență autorităților civile în gestionarea crizelor, restul forțelor operaționale sunt axate pe executarea a trei sarcini: unu – se pregătesc către apărarea statului, aceasta fiind o sarcină constituțională; doi – se pregătesc și depun eforturi pentru acordarea mai multor ajutoare în situații umanitare, dacă va fi necesar și trei – continuăm să participăm în misiunile internaționale de menținere a păcii.

Europa Liberă: Ce am putea spune că s-a schimbat din momentul invaziei militare rusești în Ucraina în raport cu armata moldovenească sub aspect de percepție, de atitudine?

Valeriu Mija: Totuși, publicul și politicul din Republica Moldova au fost influențate de câteva narațiuni, care s-au dovedit a fi nu foarte obiective, dar mai mult subiective. Primul narativ: neutralitatea este remediul pentru toate riscurile și amenințările și al doilea narativ: demilitarizarea Republicii Moldova, deși mulți nici nu înțeleg ce înseamnă acest element de demilitarizare. La momentul actual, se conștientizează că sectorul de apărare totuși este o prioritate și se conștientizează că armata este pilonul acestui sector de apărare, pentru că atunci când vorbim de sectorul de apărare, nu este vorba numai de armată, ci sunt mai multe ramuri.

Europa Liberă: Care este situația în Zona de Securitate. Există preocupări ale armatei în ceea ce privește situația din regiunea transnistreană, în special?

Valeriu Mija: De la începutul evenimentelor din 24 februarie, Ministerul Apărării a monitorizat situația nu numai în Zona de Securitate, dar am fost în contact și cu partenerii în zona noastră de interes, mă refer la starea securității în regiunea Odesa și Nikolaev, în proximitatea geografică imediată a Republicii Moldova. Evident, cunoaștem și situația din regiunea transnistreană și din Zona de Securitate...

Europa Liberă: ...Ar exista niște riscuri pe moment?

Am urmărit cu îngrijorare și analizăm provocările care au avut loc la Tiraspol și în alte localități din Transnistria...

Valeriu Mija: Ministerul Apărării nu este îngrijorat de manifestările observate în Zona de Securitate sau în regiunea transnistreană, dar sunt privite cu atenție. Noi ne referim la fenomenul „dilema de securitate” pentru a exclude interpretări speculative, cu consecințe imprevizibile; avem dialog cu Comisia Unificată de Control și comandamentul militar; vedem și atitudinea atentă și sporită din partea comandamentului militar al pacificatorilor din Transnistria, inclusiv din Federația Rusă. Am urmărit cu îngrijorare și analizăm provocările care au avut loc la Tiraspol și în alte localități din Transnistria, chiar am dialogat și cu Oficiul atașatului militar al Federației Ruse la Chișinău. Deci sunt dialoguri, există constructivism în efortul de a înțelege situația. Deocamdată, noi nu vedem semne care nea-ar face să fim îngrijorați.

Europa Liberă: Există niște canale de comunicare prin care Ministerul Apărării ține legătura cu trupele ruse dislocate ilegal în regiunea transnistreană sau cu structurile militare ale autoproclamatei regiuni nistrene, mai ales în contextul în care vorbeați mai sus de provocările care au avut loc recent?

Valeriu Mija: Ministerul Apărării n-are canal deschis cu structurile militare din Transnistria, dar interacțiunea se face pe două filiere: Comisia Unificată de Control și comandamentul militar, cartierul căruia care se află la Bender. Acolo se află trei reprezentanți, comandanți ai forțelor pacificatoare, inclusiv din Republica Moldova. Acolo interacțiune există și noi cunoaștem că mesajele sunt transmise, iar interacțiunea cu Federația Rusă se efectuează direct prin Oficiul atașatului militar al Federației Ruse, care are un reprezentant în Comisia Unificată de Control și noi, periodic, avem un anumit schimb de opinii, ca măsurile de încredere să fie păstrate, ca să fie evitate interpretările speculative prin care o parte sau alta va interpreta eronat acțiunile...

Europa Liberă: ...Doar pe acest segment există comunicare?

Valeriu Mija: Da, doar pe acest segment.

Europa Liberă: În general, care ar fi volumul de investiții necesare pentru ca armata Republicii Moldova să devină una profesionistă și la standarde ridicate? Dacă s-a făcut, eventual, un calcul în acest sens...

Echipamentul pe care l-am moștenit de la Armata Sovietică necesită modernizare...

Valeriu Mija: Am vorbit despre armată profesională, trecerea prin contract maximum posibil și aici trebuie să spunem că prima etapă a acestui program s-a finalizat în 2020. Noi am avut anumite succese, dar trebuie să recunoaștem că nu s-a reușit să se treacă la sporirea salariilor, astfel ca să devină atractive pentru corpul de ostași și sergenți. În privința infrastructurii, situația este puțin mai dificilă, pentru că infrastructura pe care am moștenit-o este din ‘92 și ea a fost construită prin anii ‘60-‘70. Evident, aceasta trebuie să fie modernizată în întregime; la fel și echipamentul pe care l-am moștenit de la Armata Sovietică a fost de producția anilor ‘60, ‘70, ‘80 și, de asemenea, necesită modernizare. În astfel de condiții, bugetul Ministerului Apărării este unul modest, reprezintă 0,37% din PIB...

Europa Liberă: ...Unul din cele mai scăzute nivele, din câte înțeleg?

Valeriu Mija: Da. Anul acesta a fost ridicat până la 47 de milioane de dolari, cu intenția ca noi să-l creștem treptat până la 1%. Noi am făcut o analiză: spre exemplu, statele neutre Elveția, Suedia au bugetele în jurul a 7 miliarde de dolari americani; în Austria, stat neutru, bugetul Ministerului Apărării e de 4 miliarde de dolari; Finlanda, stat neutru, anul trecut a avut un buget militar de 5 miliarde de dolari. Noi planificăm 1% cu ambiția, condiția să fie 2,5% din PIB, dar va fi treptat, în decurs de zece ani. Dacă 0,37% este 50 de milioane, noi sperăm să ajungem la 100-150 de milioane. Acesta ar fi parametrul care să ne permită modernizarea.

Ministerul Apărării despre cele 40 de mil. de euro oferite de UE și războiul hibrid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:08 0:00

Europa Liberă: Vreau să vorbim în continuare despre cele 40 de milioane de euro pe care Republica Moldova le va primi pentru consolidarea capabilităților sale defensive din fonduri europene. Ce este cel mai important, dle secretar de stat, să înțelegem din acest sprijin european, cu atât mai mult că există niște interpretări din partea Tiraspolului și a Moscovei în sensul acesta?

Valeriu Mija: Aceste programe au fost lansate până la începerea războiului din 24 februarie, ele absolut nu sunt legate cu fenomenul care, cu regret, se întâmplă acum în Ucraina. Ele sunt parte a politicilor Uniunii Europene și noi am fost surprinși, dar Uniunea Europeană a venit prima cu un pachet de ajutor în valoare de 7 milioane de dolari în 2021 pentru a dezvolta două capabilități din Republica Moldova: capabilitatea medicală, adică sprijinul și acordarea susținerii medicale autorităților civile în situații de criză sau operațiuni de menținere a păcii și doi: capabilități pentru geniști, mă refer la capabilitatea de deminare.

La începutul anului, Uniunea Europeană a venit cu un alt pachet de 40 de milioane, în cazul căruia noi am prezentat caietul de sarcini. Banii se află la Cartierul Uniunii Europene; UE, bazându-se pe cererile din caietul de sarcini al Ministerului Apărării al Republicii Moldova, face tendere transparente, identifică agenția de implementare pe modelul cost-eficacitate și cost-beneficiu și în decurs de un an-doi implementează aceste proiecte pentru Republica Moldova. Pe ce s-a axat Ministerul Apărării la distribuire? Prima: prioritatea noastră este schimbarea platformelor de mobile ale unităților militare. Noi vrem să trecem de la platforme grele de TAB 8x8, platforme pe șenile, la mașini de luptă, platforme mobile 4x4, pentru că ele sunt mobile, ușoare, consumă mai puțin și se deplasează mai rapid. Ce va procura Uniunea Europeană nu putem spune, dar, ca opinia publică să înțeleagă, ar fi vorba de IVECO sau HAMWE.

Europa Liberă: Deci, ca să înțeleagă toată lumea, va fi procurată tehnică militară?

Valeriu Mija: Exact, tehnică militară, fără armament pus pe ea. Prima: mobilitatea. Doi: asigurarea unui batalion de logistică. Iarăși se referă mai mult la autocamioane care vor fi antrenate și pentru operațiuni de menținere a păcii, și pentru operațiuni de susținere a autorităților civile în situații de criză, spre exemplu, cum este acum criza refugiaților. Trei: echipamente pentru apărarea cibernetică. Patru: echipamente pentru comandă și control. Cinci: echipamente de comunicare de tip Tetra. Noi am realizat că avem echipamente militare și cu aceste echipamente nu suntem interoperabili cu Ministerul Afacerilor Interne și alte structuri. Și ultima: intenționăm să procurăm drone pentru a monitoriza spațiul operațional.

Europa Liberă: Ce acțiuni întreprinde Ministerul Apărării în vederea combaterii dezinformărilor, interpretărilor, fiindcă, ne dăm seama cu toții că avem de-a face cu un război hibrid și războiul informațional este una din părțile principale ale acestui război hibrid? Ce fac responsabilii de la Ministerul Apărării pentru a combate aceste fenomene?

Valeriu Mija: Combaterea dezinformărilor și combaterea războiului hibrid se duce în ansamblu și acum conceptul care se propune de mai multe instituții și actori este sporirea rezilienței naționale, sporirea elementului critic de gândire al populației, oferirea a cât mai multe resurse de informații și Ministerul Apărării lucrează la analiza și identificarea acestor actori care intenționat promovează dezinformarea de destabilizare a apărării și securității. Am creat o structură care așa se și numește: Secția comunicare strategică, dar recunoaștem că metodologia și metodele trebuie să fie modernizate, ca să fim în pas cu tehnologiile la zi, pentru că am realizat că foarte multe lupte se duc în spațiul web, adică prin internet. Evident, apelăm și la diferite alte structuri de stat, când identificăm dezinformări.

Europa Liberă: Ați precizat ceva mai sus, despre proiectul european de sprijin pentru consolidarea capacității de apărare, că a fost conceput până la declanșarea războiului și nu a fost neapărat aprobat în contextul problematicii transnistrene. Este un proiect, să înțelegem, de durată, cu finalizare în 2023 sau în 2024, da? Între timp, ce face Armata Națională în situația actuală, dacă vor apărea anumite pericole? Recent, cineva dintre demnitarii Republicii Moldova chiar a și declarat că nu suntem noi cei care să sărim „cu sapa”, ca să ne apărăm. Ce facem în această perioadă, cât va dura perioada de modernizare a armatei cu fondurile europene despre care ați vorbit?

Valeriu Mija: Noi avem armament, noi avem echipament, noi avem personal. Noi putem face față cu ceea ce avem, dar problema este că ele consumă foarte mult. Spre exemplu, noi avem tehnică de luptă pe șenile, dar ele sunt lente și consumă mai mult. Nu putem vorbi aci de raportul cost-eficiență.

Europa Liberă: Care ar fi gradul de vulnerabilități și riscuri la care s-ar supune Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina și pe ce fel de sprijin exterior ar putea miza Republica Moldova?

Valeriu Mija: Deocamdată, din punct de vedere militar, noi vedem că amenințările și riscurile nu sunt înalte, ele există, noi le monitorizăm, dar ele nu sunt înalte, ca noi să fim îngrijorați.

Europa Liberă: Am văzut că în ultima perioadă la Chișinău s-au intensificat discuțiile pe tema statutului de neutralitate a Republicii Moldova, am văzut că și dvs. ați participat la câteva asemenea evenimente. Din punctul dvs. de vedere, prin ce se explică reluarea acestei teme, tot mai vocală acum?

Valeriu Mija: În știința politică există așa noțiune: nimic nu este imposibil, dar sunt anumite condiții și precondiții când o categorie politico-juridică poate fi funcțională și în cazul Republicii Moldova trebuie să fie îndeplinite câteva criterii. Primul este evacuarea trupelor străine care nu au statut juridic pe teritoriul Republicii Moldova, pentru că anume articolul 11 (2) stipulează că Republica Moldova nu admite dislocarea trupelor militare ale altui stat; doi: soluționarea conflictului transnistrean anume a părții politice, ca Zona de Securitate să nu fie militarizată, dar să fie o zonă de tranziție, ca înseși persoanele să perceapă că nu există pericol militar și nici nu va exista. Și a treia: să existe o recunoaștere internațională a mai multor actori că, într-adevăr, ei recunosc neutralitatea Republicii Moldova. La ultimul punct și la al doilea există lacune și chiar și la primul punct, pentru că nu există o înțelegere clară când vor fi evacuate trupele Federației Ruse, există anumite discuții pe subiectul depozitului de la Cobasna, unde sunt stocate 20.000 de tone de muniții, ceea ce este un volum foarte mare. Se duc tratative foarte grele pe soluționarea conflictului transnistrean și doar anumite organizații internaționale declară că recunosc neutralitatea Republicii Moldova, dar foarte mulți actori ocolesc această temă arzătoare pentru Republica Moldova. Din cauza acestor momente este dificil de spus dacă statutul de neutralitate a Republicii Moldova este funcțional, operant la momentul actual.

Europa Liberă: Ați pomenit de depozitul de la Cobasna. Cu partea rusă, cu atașatul militar rus comunicați și la acest subiect? Dacă condițiile de păstrare sunt OK acum, dacă este asigurată paza acestui obiectiv, mai ales în contextul recentelor provocări din regiune, inclusiv în zona depozitului...

Valeriu Mija: Interacțiunea și comunicarea cu Ministerul Apărării al Federației Ruse sunt unele mai îndelungate pe acest subiect. Ministerul Apărării al Federației Ruse a apelat la autoritățile Republicii Moldova în 2019-2020 pe acest subiect, cred că pandemia de COVID-ul a extins perioada de coordonare. Au avut loc anumite consultări în formatul Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova-Ministerul Afacerilor Externe al Federații Ruse.

Ministerul Apărării a comunicat la direct, mai mult prin scrisori oficiale și prin intermediul Oficiului atașatului militar al Federații Ruse la Chișinău și există înțelegerea că statutul depozitului trebuie să fie schimbat, pentru că majoritatea munițiilor deja au 30 de ani de păstrare și, luând în considerare faptul că ele au fost stocate în ’92, majoritatea, 80-90% sunt depășite, adică ele nu sunt funcționale. Mai mult ca atât, unele din ele nu pot fi transportate, fiindcă pot prezenta un risc. Cu regret, acțiunile din 24 februarie au stopat acest proces, dar există înțelegerea că atunci când războiul va lua sfârșit, acest subiect va fi repus în discuție. Nu există decizie politică, există doar consultări...

Europa Liberă: Discuțiile sunt puse pe pauză.

Valeriu Mija: Da, pe pauză, exact.

Europa Liberă: Dle Mija, observăm, totodată, tot mai multe accente și pledoarii pro-NATO în ultima perioadă în discursul public de la Chișinău. Cum apreciați acest fapt din perspectiva cooperării dintre Ministerul Apărării și Alianța Nord-Atlantică?

Valeriu Mija: Noi lucrăm constructiv cu Alianța Nord-Atlantică prin Programul Parteneriat pentru Pace din 1994. Treptat am mers prin reformele și interacțiunile constructive, sistemice. Am făcut exerciții, am avut traininguri, am avut interacțiuni de sporire a măsurilor de încredere și ne bucurăm că noi vedem în Alianță un partener, adică un actor politico-militar care promovează stabilitatea și, sigur, ne bucurăm că și Alianța vede în Republica Moldova un partener care vrea să fie stabil, democratic, funcțional.

Europa Liberă: Mai este loc pentru a aprofunda aceste relații cu NATO?

Valeriu Mija: Da, sigur!

Europa Liberă: Chiar și dacă cunoaștem că avem un statut de neutralitate consfințit în Constituție?

Valeriu Mija: Noi, Ministerul Apărării, lucrăm puțin mai practic, ne-am bucurat de inițiativa de consolidare a capacităților de apărare care e oferită și, datorită acestei inițiative, acum suntem în faza a doua de modernizare a capabilităților. Și aici trebuie de menționat din nou că acest proces s-a început din 2016, conform acestuia, în 2018 noi am adoptat documentele strategice, Strategia națională de apărare și Strategia militară, am luat diferite consultări cum să facem tranziția Armatei Naționale anume la modelul de conducere conform unui stat democratic, cu un control democratic asupra forțelor armate. Și acum suntem în faza a doua, când monitorizăm alte aspecte, inclusiv corpul profesional de funcționari publici. Intenționăm să-l lansăm din a doua jumătate a anului 2022, dorim să lansăm un corp de sergenți profesioniști, care există și în majoritatea statelor Uniunii Europene și ale NATO.

Ministerul Apărării despre o eventuală retragere a pacificatorilor moldoveni din Kosovo
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:56 0:00

Europa Liberă: Care va fi decizia Ministerul Apărării de la Chișinău în cazul în care situația va deveni și mai tensionată în Kosovo, unde, este detașat un contingent de 40 de militari moldoveni?

Valeriu Mija: Totul va depinde de evoluția situației, dar deocamdată noi vedem că comunitatea internațională monitorizează și ține sub control această regiune.

Europa Liberă: Dar se ia în calcul o eventuală retragere a contingentului de acolo?

Valeriu Mija: Acest scenariu se analizează, dar nu pot să vă spun detalii tehnice. La momentul actual nu există premise, pentru că mandatul încredințat contingentului militar nu este de a impune pacea, dar ține de anumite elemente tehnice, cum ar fi protecția forțelor, asigurarea infrastructurii critice, unde noi nu avem sarcina de a aplica forța și, datorită acestui fapt, cred că noi suntem într-un anume sens într-o situație mai benefică.

Europa Liberă: Președinta Maia Sandu a vorbit, la un moment dat, despre disponibilitatea Republicii Moldova de a delega un contingent de geniști în Ucraina pentru operațiuni de deminare. Sunt luate anumite decizii în acest sens?

Valeriu Mija: A fost exprimată intenția politică, Ministerul Apărării pregătește contingentul, dar decizia politică de detașare se va lua conform Legii cu privire la detașarea contingentelor în operațiuni de menținere a păcii și acolo acestea au un anumit algoritm, unde se va solicita decizia parlamentului. O condiție pe care o discută experții este securitatea contingentului. Noi presupunem că, după încetarea focului în Ucraina, vom putea lansa operațiuni de deminare, posibil și alte acțiuni, dar legate strict de munca geniștilor.

Previous Next

XS
SM
MD
LG